Sid Meier’s Colonization. Un joc educativ
Mi-a luat ceva vreme să găsesc un joc care să rezoneze cu finala Cupei Mondiale din acest an (Olanda – Spania). În cele din urmă, mizând pe faptul că discutăm două foste imperii, salvarea a venit din partea lui Sid Meier, cel care după ce a deschis cutia Pandorei în 1991 cu Civilization, a plusat patru ani mai târziu (decisiv) cu Sid Meier’s Colonization.
Colonization este un joc de strategie pe ture, creat în 1995 şi la care au conlucrat Brian Reynolds, respectiv Sid Meier, subiectul reprezentându-l colonizarea „Lumii Noi” din partea unuia dintre cele patru mari imperii ale vremii: Anglia, Franţa, Olanda şi Spania.
Acţiunea jocului porneşte la 1492 şi, în funcţie de priceperea voastră poate dura până cel târziu în 1850, cu un bonus dacă reuşiţi obţinerea independenţei înainte de momentul istoric din 1776. După cum ştiţi, pe 4 iulie 1776 la Philadelphia, 56 de delegaţi ai Congresului Continental (reprezentând cele 13 colonii) au aprobat Declaraţia de Independenţă (după spusele istoricilor, semnarea propriu-zisă s-ar mai fi amânat vreo lună), documentul care va sta la baza constituţiei Statelor Unite ale Americii.
Spre deosebire de Civilization, jocul pe care l-a precedat, Colonization urmăreşte destinul coloniştilor (şi nu al unui imperiu) din momentul în care aceştia pun pentru prima dată piciorul în „Lumea Nouă” / America şi până când reuşesc să-şi câştige independenţa, învingând Corpul Expediţionar Regal (eng. Royal Expeditionary Force). Departe de a fi o clonă sau doar continuare neinspirată a jocului din 1991, Colonization impresionează plăcut la toate capitolele (grafică, efecte sonore şi muzică de fundal, control şi gestionarea resurselor), dar mai ales printr-un ritm al acţiunii, nemaiîntâlnit până la acea dată. Este şi motivul pentru care jocul a beneficiat de o portare rapidă pentru Windows, Amiga sau Macintosh, iar în 2008 am avut parte de un remake (o reeditare a jocului la standardele actuale), Civilization IV: Colonization.
Descarcă gratuit: Sid Meier’s Colonization
Sid Meier’s Colonization poate fi descărcat gratuit, împreună cu patch-ul (versiunea 3.0 pentru DOS), manualul în limba engleză, coperţile originale şi chiar un editor pentru hărţi. Mai mult, fanii seriei Colonization au realizat o continuare (FreeCol sau Colonization 2) disponibilă, de asemenea, tot gratuit.
De ce merită să încercaţi Colonization ?
Cititorii mai puţin familiarizaţi cu jocurile prezentate pe acest blog se pot întreba pe bună dreptate, de ce merită încercat un joc din ’95, când există nenumărate titluri mai noi, disponibile atât în magazinele de profil, cât şi „pe net” (după cum observ că le place unora să se exprime).
Ei bine, jocurile din acea perioadă au beneficiat de un pronunţat caracter educativ, şi dacă răsfoiţi manualul din Colonization, veţi fi surprinşi să găsiţi nu doar referinţe istorice exacte, dar şi explicaţiile întregului proces de colonizare într-o formă uşor accesibilă. Nu ştiu câţi dintre copiii de azi îl mai citesc pe Karl May şi au idee cine a fost Winnetou, însă în Sid Meier’s Colonization sunt prezentate numai puţin de opt triburi de amerindieni (fiecare localizat corect geografic, cu temperamentul propriu, construcţii specifice, oportunităţi de comerţ, ş.a.m.d.), apar figuri istorice precum Benjamin Franklin, Ferdinand Magellan sau Francis Drake, iar eu rămân la părerea că poţi învăţa mai mult aşa, decât jucându-te de-a fermierul pe Facebook.
Colonization. Desfăşurarea acţiunii
Colonization îi permite jucătorului să se identifice drept un descoperitor (cel mai uşor nivel de dificultate / un tutorial), un explorator (uşor), conquistador (moderat), guvernator (dificil) sau chiar vice-rege (caz în care nivelul de dificultate este unul extrem de dificil), de partea uneia dintre cele patru puteri europene şi vă rog să fiţi atenţi, fiindcă aceste alegeri vor influenţa decisiv desfăşurarea ulterioară a jocului.
Englezii conduşi de Walter Raleigh se pot baza pe o unitate de soldaţi, pionieri şi o caravelă, principalul lor avantaj fiind numărul mare de imigranţi, în timp ce vecinii lor de dincolo de Canalul Mânecii (îi numesc aici pe francezi lui Jacques Cartier) au la start au la start soldaţi şi pionieri instruiţi, drept navă folosesc o caravelă, însă atuul lor rezidă într-o mai bună colaborare cu amerindienii, mergând până la încheierea unor alianţe militare.
Spaniolii lui Christopher Columbus (sau Vicente del Bosque, după caz) folosesc soldaţi profesionişti care le conferă un bonus de 50% atunci când atacă triburile native, iar olandezii lui Michiel de Ruyter adoptă o tactică diametral opusă, mizând pe comerţul cu celelalte puteri europene. Sunt singurii care folosesc de la bun început un „merchantman” (navă de transport) şi nu o caravelă.
Odată ce v-aţi decis asupra nivelului de dificultate şi a puterii al cărui reprezentant doriţi să fiţi, mai sunteţi confruntaţi cu încă o decizie, tot de importanţă strategică. America vs. New World (ro.Lumea Nouă). Care este diferenţa ? Alegând America, beneficiaţi de structura geografică consacrată (cu cele două continente / de nord şi de sud), în timp de Lumea Nouă rămâne o enigmă, la fel ca şi pentru exploratorii din secolul al XV-lea.
Ce-i mai frumos acum începe, fiindcă locul primei colonii trebuie ales cu grijă astfel încât să beneficiaţi de ieşire la oceanul Atlantic (ulterior şi la Pacific), să găsiţi surse de hrană, materiale pentru dezvoltarea coloniei (lemn şi minereu). Noii veniţi din Europa trebuie să deprindă repede un meşteşug, învăţând de la nativii amerindieni cum să cultive bumbacul, tutunul, să vâneze animale sălbatice pentru piei, să pescuiască ori să cultive cele necesare subzistenţei pe terenuri accidentate.
Fiecare colonie trebuie administrată înţelept (chiar dacă nu la acelaşi nivel ca în SimCity), de gestionarea eficientă a resurselor depinzând mulţumirea coloniştilor şi acceptul de a-aşi declara independenţa. În primele etape, contează să le asiguri hrana necesară ori să-i aperi de atacurile indienilor, însă pe măsură ce jocul evoluează, trebuie să construieşti o tipografie, să publici un ziar, să îmbunătăţeşti procesul de producţie sau de învăţământ.
Nu este suficient să duci o luptă pentru supravieţuire, trebuie să prosperi, demonstrând că poţi oferi o viaţă mai bună decât cea lăsată în urmă pe Bătrânul Continent.
Generarea de „clopote ale libertăţii” (eng. liberty bells) sau de „cruci” (eng. crosses) sunt extrem de importante. Primele îţi condiţionează declaraţia de independenţă şi conferă conferă anumite bonus-uri de productivitate, în timp ce influenţa religioasă determină numărul de imigranţi disponibili. Thomas Jefferson, respectiv William Penn sunt două dintre numele ce trebuie avute încă de la început în vedere, fiindcă îmbunătăţesc generarea de clopote / de cruci, cu nu mai puţin de 50%.
Este esenţial ca fiecare colonie să se exprime în favoarea independenţei cu un procent cât mai aproape de maxim, neavând rost să forţaţi un război doar ce vă puteţi baza pe o majoritate fragilă. Declararea şi obţinerea independenţei sunt două etape diferite. Ca şi în realitate, Coroana (fie ea britanică, franceză, olandeză sau spaniolă) nu va accepta de bună voie secesiunea coloniştilor şi pierderea unei importante surse de venit (reprezentată prin taxele comerciale). Dincolo de aspectele politice, ceaiul aruncat în portul Boston la 1773 semnala o problemă legată de taxarea excesivă şi care adusese compania britanică a Indiilor de Est în pragul falimentului.
Profitul obţinut în urma schimburilor comerciale trebuie folosit pentru achiziţionarea de nave (galeoane, fregate, caravele sau vase transport / merchantman), pentru a cumpăra arme (inclusiv piese de artilerie), pentru a beneficia de serviciile unor mercenari şi nu în ultimul rând, pentru instruirea de personal (în special militari). Iar militarii au nevoie de arme ce trebuie produse folosind facilităţile proprii, de adăpostul unor fortificaţii, de artilerie pe timp de asediu, de cai pentru a lansa şarje ofensive… şi de experienţă. Veteranii vor învinge în nouă cazuri din zece (şi dacă nu intervin alţi factori, precum ambuscadele) o trupă de recruţi.
Dincolo de aspectele militare, nu uitaţi că procesul de colonizare înseamnă în primul rând explorarea unui teritoriu necunoscut, unde cercetaşii se vor dovedi esenţiali. Intraţi în contact cu triburile native, fiţi atenţi la zvonuri (precum „Fântâna tinereţii veşnice” sau „Comoara celor şapte oraşe”), iar dacă aveţi prilejul de a-l alege pe Hernando de Soto pentru Congres, nu ezitaţi.
Colonization. Grafică, sunete, atmosferă
La un joc produs în urmă cu un deceniu şi jumătate, aşteptările sunt ceva mai reduse, însă putem spune fără nici cea mai mică urmă de îndoială că Sid Meier’s Colonization nu dezamăgeşte.
Grafica este simţitor mai bună decât ce ne-a oferit Civilization şi n-ai crede că acestă era un joc făcut să ruleze pe sistemele 286 cu 640Kb de RAM. Design: Jeffery L. Briggs, Douglas Kaufman, Sid Meier, Brian Reynolds. Art direction: Barbara D. Bents.
Cu adevărat impresionante rămân cele 12 secvenţe muzicale (dintre care aş aminti „Bird Song”, „Cornwall” sau „Nightingale”), la care se adaugă 3 teme specifice (declararea independenţei, armata, contactul cu indienii) şi câteva efecte sonore. Se cuvine să-i menţionăm şi pe autori: Jeffery L. Briggs, Roland J. Rizzo, respectiv Ken Lagace, inginerul de sunet fiind Mark Reis.
Sid Meier’s Colonization. Casetă tehnică:
- Producător: MicroProse Software, Inc
- Distribuitor: MicroProse Software, Inc
- Lansat: 1995
- Joc din categoria: strategie, pe ture (TBS), istoric
- Status: abandonware (gratuit)
- Observaţii: manual, patch 3.0, rulează: DosBox şi Windows XP;
În loc de încheiere…
Vă invit să aruncaţi o privire pe celelalte JOCURI prezentate pe blogul Stefa Media, poate găsiţi ceva interesant. Eu m-am străduit, acum depinde şi de preferinţele fiecăruia.
Materiale bibliografice:
- http://www.mobygames.com/game/windows/sid-meiers-colonization/reviews/reviewerId,36620/
- http://www.abandonia.com/en/games/59/Colonization.html
- http://en.wikipedia.org/wiki/Sid_Meier%27s_Colonization
- http://www.mobygames.com/game/sid-meiers-colonization






Opiniile cititorilor