OpenOffice.org. Software liber pentru birou
Articolul de azi este dedicat suitei de software pentru birou OpenOffice.org, o soluţie la care apelez cu încredere de ani buni şi care m-a atras prin simplitate, eficienţă şi nu în ultimul rând, fiindcă spre deosebire Microsoft Office care costă (şi nu puţin), OpenOffice.org este liber.
Am discutat despre ce înseamnă software liber, iar în acel articol cred că am surprins aspectele esenţiale. Altceva vreau acum să lămurim încă din start, înainte de a trece la prezentarea propriu-zisă, şi anume motivele pentru care am folosit / şi folosesc în continuare OpenOffice.org, în ciuda faptului că am şi licenţă pentru Microsoft Office.
Pentru mine, OpenOffice.org NU este doar o alternativă gratuită la Microsoft Office, iar o comparaţie între cele două pachete o consider relevantă şi nici de ajutor. Ştiu că există o tendinţă (aproape obsesivă) de analiza plusurile şi minusurile acestei suite, raportându-ne la „big brother” Microsoft, dar haideţi să facem un pact: pentru următoarele minute, subiectul discuţiei îl constituie OpenOffice.org.
StarOffice şi OpenOffice.org. Istoric
URL: http://www.openoffice.org/
Suita OpenOffice.org îşi are originea în pachetul StarOffice, o soluţie dezvoltată în Germania şi ale cărui drepturi de autor au fost achiziţionate de către gigantul Sun Microsystems. Asta se întâmpla în 1999.
În iunie 2000, a apărut versiunea 5.2 a pachetului gratuit, dar nu şi opensource StarOffice, pentru ca mai apoi Sun să facă publice (cu câteva excepţii) codurile sursa ale programului, lansând proiectul OpenOffice.org. Noile versiuni StarOffice (începând cu 6.0) s-au bazat pe codul OpenOffice.org, un amănunt cu implicaţii serioase asupra dezvoltării celor două proiecte. Dar de ce spun două ?! Pentru că StarOffice există în continuare, este susţinut de programatori profesionişti (plătiţi de Sun Microsystems) şi îl puteţi descărca contra unei sume modice de 34.95 de dolari. În cazul licenţierii multi-volum, preţurile sunt încă şi mai mici. Din aceste sume, se finanţează OpenOffice.org şi asta face diferenţa între proiectul de faţă şi altele asemănătoare, unde susţinerea se face exclusiv pe bază de voluntariat.
Acum se naşte o întrebare. De ce ar plăti cineva (fie şi o sumă relativ mică) pentru un produs de există într-o versiune gratuită. Ei bine, există o logică şi ea este dată de diferenţele între StarOffice şi OpenOffice.org.
Faţă de omologul său lăsat să zburde liber, StarOffice este ceva mai cuprinzător, incluzând anumite fonturi, un corector ortografic performant, tezaur pentru câteva limbi de circulaţie internaţională, suport pentru bazele de date Adabas D, template-uri şi clipart, precum şi unele filtre ce facilitează importul de fişiere. Şi chiar dacă pentru un utilizator obişnuit, multe din aceste facilităţi pot să pară redundante (nejustificând investiţia), companiile pot privi cu încredere spre StarOffice. O altă diferenţă este dată de suportul tehnic oferit de Sun în cazul lui StarOffice, însă care lipseşte când vine vorba de OpenOffice.org.
Revenim la istoricul suitei OpenOffice.org şi vă spun că aceasta a fost distribuită sub licenţă GNU Lesser General Public, dar şi SISSL (Sun Industry Standards Source License), intenţia celor de Sun Microsystems fiind de a realiza un pachet de software de birotică opensource (bazat pe StarOffice) dar care să atragă şi o participare din partea comunităţii.
Pe 1 mai 2002 a fost lansată prima versiune oficială (n.r. OpenOffice.org 1.0), însă în ciuda startului favorabil, o serie de bug-uri sau incompatibilităţi au făcut ca interesul utilizatorilor să scadă destul de rapid.
Din 2003 a început lucrul la OpenOffice.org 2, având ca o ca obiectiv asigurarea unei compatibilităţi sporite cu fişierele create în Microsoft Office, o viteză mai mare şi cerinţe de sistem, ce avea să se finalizeze pe 20 octombrie 2005. Tot în acelaşi, însă cu o lună mai devreme, Sun Microsystems a desfiinţat licenţa SISSL, iar pe cale de consecinţă, codul sursă a rămas sub o singură licenţă: LGPL. Spre sfârşitul anului, a fost lansată versiunea 2.0.1, care corecta câteva bug‑uri şi introducea noi facilităţi noi.
Începând cu versiunea 2.0.3, OpenOffice.org şi-a schimbat ciclul lansărilor, alternând actualizările de securitate şi de stabilitate (ce apar, în medie, o dată la 3 luni) cu introducerea de facilităţi suplimentare, o dată la 6 luni. Iar motivul pentru care am ţinut am ţinut să precizez aceste lucruri este cât se poate de simplu: OpenOffice.org NU este o suită software apărută „de nicăieri” şi la care un grup de entuziaşti, meşteşugesc câte ceva în weekend sau în timpul liber. Am explicat destul de clar că, pentru mine cel puţin, argumentul (de) GRATUIT nu este suficient, dacă nu este dublat şi un comportament pe măsură. Ei bine, a durat ceva vreme până când OpenOffice.org a atins acea maturitate care-i permite să se recomande, nu doar ca o alternativă „la ceva”, ci ca un produs de sine-stătător, performant, la care şi-au adus contribuţia programatori profesionişti.
Ultima variantă stabilă, OpenOffice.org 3.1.1 (lansată pe 31 august 2009) este urmarea acestei evoluţii fireşti, aproape biologică, de la simplu la complicat, de la inferior la superior.
Dar de ce OpenOffice.org şi nu OpenOffice ?
Cred că am explicat deja într-un articol mai vechi, când am vorbit despre corectorul ortografic pentru limba română, că denumirea corectă a acestei suite de software pentru birou este OpenOffice.org şi NU OpenOffice, noţiunea „OpenOffice” fiind deja înregistrată (proprietate a unei companii din Olanda) şi folosită deopotrivă de operatorul de telefonie Orange UK.
Într-un interviu acordat site-ului ZDNet.co.uk, Wouter Hanegraaff co-fondatorul companie proprietare, comenta uşor amuzat pe marginea acestei situaţii. „We think Orange has chosen a really great brand name” spunea Wouter Hanegraaff, şi nu-l putem contrazice.
Ce conţine suita OpenOffice.org ?
Dacă până acum am vorbit despre suita OpenOffice.org luată per-ansamblu, a venit momentul să vedem conţinutul acestei colecţii de aplicaţii de software pentru birou, şi fără să mai pierdem timpul, vă spun că cele şase componente principale sunt: Writer, Calc, Impress, Draw, Base şi Math. Lor li se adăugă Chart, Media Player, Gallery, QuickStarter şi Basic, sau aşa numitele componente locale. Deloc de neglijat sunt şi EXTENSIILE care se pot adăuga, pentru a oferi facilităţi suplimentare. Un exemplu de extensie, care îmi vine rapid în minte, este corectorul ortografic pentru limba română.
Componentele OpenOffice.org seamănă într-o cu cele din suita Microsoft Office, asta datorită şi paletei de culori folosite. Nu ştiu dacă intenţia celor de Sun a fost doar de a facilita migrarea către OpenOffice.org, sau acele culori sunt cu adevărat reprezentative pentru categoria indicată.
OpenOffice.org nu conţine câte o aplicaţie de sine-stătătoare pentru fiecare componentă, ci fiecare componentă este integrată în aplicaţia în sine. Nu ştiu dacă vă mai aduceţi aminte, dar când am vorbit despre extensia Sun PDF Import, spuneam că indiferent dacă importaţi PDF-ul în Writter, se va deschide OpenOffice.org Draw, aplicaţia selectându-şi automat unealta potrivită. Iar dacă aveţi curiozitatea să verificaţi procesele active, remarcaţi imediat soffice.bin şi soffice.bin, încă o dovadă „a genelor” comune cu StarOffice.
OpenOffice.org Writer
Writer este procesorul de text al suitei OpenOffice.org, în genul lui Microsoft Word sau WordPerfect, iar pe lângă facilităţile standard pe care trebuie să le ofere o astfel de soluţie (verificarea ortografică / gramaticală, găsire / înlocuire, cratimă automată, generarea automată de tabele, ataşarea la e-mail şi altele), Writer pune la dispoziţia utilizatorului şi o serie de şabloane sau stiluri, mai multe metode de paginare (cadre, antet, notă de subsol), permite ataşarea de diagrame, de grafice create în alte componente ale OpenOffice.org, oferă instrumente de desenare incluse, asigură integrarea bazelor de date sau exportul în format PDF.
OpenOffice.org Calc
Calc este o aplicaţie pentru calcul tabelar ce lucrează cu registre (eng. spreadsheets). Registrele constau dintr-un număr de pagini individuale / foi (eng. sheets), fiecare conţinând un bloc de celule ordonate pe rânduri şi coloane. Aceste celule păstrează elementele individuale: text, numere, formule, pe baza cărora se fac calculele şi se determină ce se va afişa pe ecran. Deşi dispune de o gamă largă de funcţii avansate cum ar fi introducerea de formule complexe, posibilitatea importării datelor externe şi realizarea de analize statistice, Calc nu se poate compara cu MS Excel, din cauza limitării numărului de celule şi a problemelor care apar atunci când se manevrează foi de calcul foarte mari.
OpenOffice.org Impress
Impress este un program pentru realizarea de prezentări multimedia, în genul lui Microsoft PowerPoint sau Apple Keynote. Cu ajutorul acestei componente se pot crea cadre ce conţin elemente multiple, incluzând text, liste numerotate sau cu simboluri grafice, tabele, grafice şi o vastă paletă de imagini şi obiecte grafice. Are incluse mai multe unelte, stiluri de predefinite sau stiluri pentru fundal.
Spre deosebire de alte aplicaţii concurente, Impress nu oferă posibilitatea executării acţiunii asociate unui obiect la trecerea indicatorului mausului peste acel obiect şi nu permite nici evidenţierea obiectului la clic sau la trecerea indicatorului mausului peste el, dar în schimb permite exportul prezentărilor în HTML, PDF şi chiar Shockwave Flash (SWF), astfel încât acestea pot fi vizualizate pe orice sistem (indiferent dacă există sau nu un player de flash instalat).
OpenOffice.org Base
Base este componenta care permite crearea şi manipularea bazelor de date. Base a început ca o funcţionalitate de acces la baze de date a celorlalte componente, dar a devenit o componentă separată în OpenOffice.org 2. Trebuie menţionat că Base nu poate deschide bazele de date Microsoft Access ! În schimb, se poate conecta la baze de date externe (MySQL, PostgreSQL, dar şi MS Access).
OpenOffice.org Draw
Draw este un editor grafic vectorial, care vă pune la dispoziţie unelte pentru realizarea de prezentări grafice simple, diagrame, ilustraţii dinamice 3D sau efecte speciale. Componenta, aminteşte mai degrabă de un Corel Draw aflat într-un stadiu incipient, decât de Microsoft Visio.
Draw poate insera un desen sau poate chiar deschide fotografii, pentru editarea cărora există o gamă largă de opţiuni, cum ar fi: ascuţirea (eng. sharp), înceţoşarea (eng. blur), Red/Green/Blue/Gamma (Roşu/Verde/Albastru/Gama), reducerea zgomotului / a erorilor (eng. reduce noise), efectul de solarizare, îmbătrânire, etc.
OpenOffice.org Math
Math este componenta pentru scrierea ecuaţiilor şi formulelor matematice complexe. Editorul de ecuaţii este utilizat doar pentru scrierea ecuaţiilor în forma specifică, evaluarea lor făcându-se cu ajutorul aplicaţiei Calc. Math poate importa formule din alte fişiere şi le poate insera în formula în care se lucrează.
Componente care nu rulează separat în OpenOffice.org
Câteva rânduri mai sus am vorbit despre aceste componente locale. Le recapitulăm: Chart, Gallery, Media Player, Basic, QuickStarter şi Help. Chart (în engleză chart înseamnă diagramă sau grafic) este componenta cu care sunt create şi editate diagramele, Gallery conţine obiecte (imagini şi sunete) care pot fi inserate în documentul activ, OOoBasic este componenta care permite crearea şi editarea macro-comenzilor (macro-urilor) din documente folosind un limbaj de programare foarte asemănător cu Visual Basic, QuickStarter adaugă o pictogramă în system tray, de unde utilizatorul poate accesa rapid componentele din suita OpenOffice.org, în timp ce Help este componenta care oferă ajutor utilizatorului care lucrează cu componentele OpenOffice.org.
Ar mai fi de menţionat, că în timp ce Chart, Gallery şi Media Player se integrează complet în aplicaţia gazdă, Basic şi Help rulează în ferestre separate.
Ce formate de fişier utilizează OpenOffice.org ?
O caracteristică extrem de importantă a suitei OpenOffice.org este aceea că toate aplicaţiile salvează fişierele în formatul OpenDocument, care este noul standard internaţional (ISO/IEC 26300:200) folosit pentru documentele de birou. Acest format, bazat pe Extensible Markup Language (XML), vă permite să vă accesaţi datele cu orice software compatibil OpenDocument.
Concret, fişierele produse de OpenOffice.org sunt nişte arhive comprimate de tip ZIP, în interiorul acestora aflându-se, printre altele, mai multe fişiere XML:
- meta.xml: informaţii despre document (autorul, data accesului, etc.);
- styles.xml: stilurile utilizate în document;
- content.xml: conţinutul documentului (texte, tabele, elemente grafice, etc.);
- settings.xml: informaţii specifice reglajelor documentului (ca de exemplu lăţimea / înălţimea foii);
Compatibilitatea cu Microsoft Office
OpenOffice.org citeşte (cu unele excepţii, ce-i drept) fişierele WordPerfect, StarOffice, Microsoft Works, respectiv Microsoft Office, unde probleme mai apar la extensiile *.docx, *.xlsx sau *.pptx. Voi reveni însă asupra acestui aspect, într-un material viitor.
OpenOffice.org în limba română
Din păcate, proiectul OpenOffice.org în limba română evoluează destul de greu şi am impresia că singurii care pot beneficia de această localizare sunt utilizatorii de Linux. Am găsit un pachet pentru Fedora 11, un KiwiLinux… însă doar atât. Dacă sunt printre voi cititori mai informaţi în ce priveşte această problemă, îi rog să-mi dea un semn.
Dar dacă tot am atins subiectul Linux, un lucru mai rar pe acest blog, nu trebuie să ratez ocazia să vă prezint un ghid excelent „Cursul Ubuntu desktop”, unde la capitolul IV ni se explică utilizarea aplicaţiilor OpenOffice.org.
URL: http://www.ubuntu.ro/documentatie/curs-ubuntu-8.04/index.html
De aici nu lipsesc:
- prezentarea suitei OpenOffice.org;
- utilizarea OpenOffice.org Writer;
- utilizarea OpenOffice.org Calc;
- utilizarea aplicaţiei OpenOffice.org Impress;
- utilizarea programului OpenOffice.org Draw;
- utilizarea OpenOffice.org Math;
- aplicaţii suplimentare;
- sumarul lecţiei;
- exerciţii recapitulative;
- exerciţii practice
În plus, ghidul este disponibil şi pentru descărcat în format PDF, cu menţiunea că există două variante. Una pentru cursanţi (similară a ceea ce găsiţi şi în paginile web) şi alta pentru instructori.
Descărcaţi OpenOffice.org !
Nu pot să închei acest periplu fără să vă invit să descărcaţi şi să instalaţi această suită de software pentru birou. Sistemul de operare sau cerinţele de sisteme nu cred că vor reprezenta un impediment, OpenOffice.org fiind gratuit, liber… şi accesibil tuturor.
URL: http://download.openoffice.org/
Încă şi mai bine. Fanii aplicaţiilor portabile se vor bucura să afle că pot descărca OpenOffice.org Portabil în limba engleză, în olandeză, germană, portugheză, rusă, spaniolă, dar şi în poloneză sau maghiară. NU şi în limba română, capitol la care cei mai drepţi şi mai viteji dintre traci, sunt şi de această dată în contratimp.
URL: http://portableapps.com/apps/office/openoffice_portable
Atât pe moment. Sper că cei care n-au încercat până acum OpenOffice.org îi vor da o şansă acestui software.
OpenOffice.org. Casetă tehnică:
Producător: Sun Microsystems
Licenţă: Free software (software liber) / Cost: Gratuit
Pagina oficială: http://www.openoffice.org/
Cerinţe de sistem: Microsoft Windows, Solaris (SPARC / X86), GNU/Linux, Mac OS X
Menţiuni: trebuie instalat JRE (Java Runtime Environment), minim 1.5
Versiune existentă în momentul redactării articolului: 3.1.1
Materiale bibliografice:
- http://ro.openoffice.org/
- http://www.openoffice.org/product/suite.html
- http://en.wikipedia.org/wiki/OpenOffice.org
- http://www.sun.com/software/staroffice/index.jsp
- http://ro.openoffice.org/background.html
- http://ro.wikipedia.org/wiki/OpenOffice.org
- http://www.ubuntu.ro/documentatie/curs-ubuntu-8.04/index.html
- http://www.openoffice.org/dev_docs/source/sys_reqs_30.html
Deși folosesc mai mult MS Office (că-i o suită folosită mai mult la școală) tot OpenOffice.org fanboy rămân. Am plecat inițial de la ideea că MS Office nu merită (într-o anumită măsură) sumele alea, dar cu timpul OpenOffice.org mi-a dat senzația că-i cu mult mai bun chiar.
@andrei
Nu e nicio grabă. Mai e până-n 2012
Salut Marius
Atunci când vine vorba de software, mă ghidez întotdeauna după un principiu foarte simplu „The right tool for the right job” (ro. Unealta potrivită, pentru munca potrivită). Aşa se face că toate articolele le scriu în OpenOffice.org Writer, unde beneficiez de un corector ortografic performant (spre deosebire de Word), nu am nici o reţinere în a folosi Thunderbird şi, în general, încerc mai întâi să testez alternativele gratuite, înainte de a mă orienta spre soluţiile comerciale. Întâmplător sau nu, în ultimul an am folosit mult mai mult OpenOffice.org, decât Microsoft Office.
P.S. Sper doar ca timpul să-mi permită, fiindcă mai sunt cel puţin câteva articole pe care vreau neapărat să le scriu până la sfârşitul anului. De exemplu, n-am spus nimic despre programele de arhivare…
Iarăși ai scos un articol excelent, la care se vede că ai muncit din greu. Ziceai ca ne explici de ce ai fost dat dispărut
Spor în toate !
Salut
Sper să-mi rezolv toate problemele în această săptămână, pentru a avea nişte sărbători liniştite. Norocul meu a fost că s-a amânat întâlnirea de azi şi am putut finaliza articolul, fiindcă astfel riscam să scriu iar despre Firefox (că tot ne pândeşte o nouă versiune în weekend). Per total, mă aşteptam la un sfârşit de an ceva mai „productiv”, dar se pare că 2009 n-a fost anul meu. Sper să recuperez pe ultima sută de metri, iar pe blog am câteva lucruri de pus în ordine. Apoi… om trăi şi om vedea…
Stai că încă nu m-am materializat „de tot”.
“Dispărut” !? Nu se observă că face numai articole bune !? Nu mai are timp de alte alea, alea … ! Oricum, … Andrei, tot nu scapi de “noi” !!! Anul ăsta sau “peste un an” !
Foarte frumos ilustrat articolul, chiar merita sa il citesti si sa vezi importanta unui software liber. Sincer sa fiu, inca nu sunt pregatit sa ucid MS Office, dar sincer sa fiu daca as incepe o afacere de birou open ar fi o prioritate.
Felicitari pentru un articol scris ca la carte.
Salut George
Eşti amabil, dar ultimele articole trebuie să admit că au fost destul de superficiale, măcar în ceea ce priveşte subiectele abordate. Am câteva materiale „la draft” şi sper să le dau o formă finală. Stau foarte prost la capitolul organizare, aşa că vă rog să aveţi răbdare cu mine.
Salut Alex
Îţi mulţumesc pentru aprecieri şi dacă spui ai fi tentat să încerci OpenOffice.org, înseamnă că articolul şi-a atins scopul. Nici eu n-am de gând să renunţ la Microsoft Office, nu-mi pare rău nici că l-am plătit (spre deosebire de Vista), însă experienţa a dovedit că în anumite circumstanţe, soluţia gratuită (în speţă OpenOffice.org) este chiar mai bună decât alternativa comercială.
———-
Sper ca şi viitoarele articole să fie de inspirate. Vă mulţumesc tuturor pentru că aţi avut răbdare să citiţi materialul şi v-aţi făcut timp să lăsaţi şi un comentariu.
Am lucrat multa vreme cu OO si tot ce pot sa spun e ca nu trebuie sa te astepti la prea multe.
A printa un spreadsheet asa cum vrei tu e aproape imposibil. Prezentarile nu functioneaza dual screen, deci e bun doar ca sa deschizi ppt-uri cu catelusi simpatici primite pe mail. Nici nu amintesc instabilitatea in lucrul cu alte formate (import/export) si bug-urile permanente.
Sigur, pentru cineva care vrea sa scrie ocazional un document sau sa vada un ppt e chiar tot ce are nevoie. Pentru cineva care il foloseste la munca si are nevoie de rezultate rapide si fara probleme, OO e tortura.
Dar asa e cu tot softul open source: ideea e buna, implementarea mai putin (vezi Scribus, GIMP, Ardour, Blender si, din pacate, multe altele).
Salut şi bine ai venit pe blogul Stefa Media
Nu pot să te contrazic. Dacă OpenOffice.org ar fi fost înlocuitorul perfect pentru suita MS Office, n-aş mai fi cumpărat Office 2007. Oricum, faţă de alte proiecte open source, dezvoltarea pachetului OpenOffice.org, în paralel cu Star Office, este asigurată de programatori profesionişti (plătiţi de Sun Microsystems). Sigur, mai există mai bug-uri sau anumite incompatibilităţi, dar pentru cei mai mulţi OpenOffice.org poate fi o soluţie viabilă. Nu mai vorbesc de aspectul legal.
ai un stil extraordinar de didactic.sant novice in lumea asta fantastica a internetului si totusi daatorita tie reusesc sa mai inteleg cate ceva.multumesc.