Mozilla sărbătoreşte. Firefox, un miliard plus unu

Poate ştiaţi, sau poate că nu, dar într-o zi de vineri, 31 şi nu 13, browser-ul de internet Mozilla Firefox a marcat descărcarea cu numărul 1.000.000.000.

NU, nu este o greşeală de tipar. Sunt exact atâtea zerouri câte trebuie să fie. Un miliard, scrie. Şi discutăm aici sunt contorizate doar descărcările integrale, care nu ţin cont de actualizările automate.

Pentru a-şi celebra succesul, şi pentru că de data aceasta este foarte puţin probabil ca echipa Internet Explorer să le mai trimită vreun tort, Mozilla a lansat un site dedicat evenimentului: One Billion + You. Despre acest site am să vorbesc continuare, prilej pentru mine şi de vă reaminti cum era într-o galaxie deloc îndepărtată… nu cu foarte mult timp în urmă.

În 2001 când a fost lansat, Internet Explorer 6 a atingea o cotă de piaţă de a aproximativ 95%. Pare incredibil. Existau şi atunci alternative, Opera (disponibilă însă într-o versiune comercială) sau Mozilla / Netscape, suite de programe ce includeau alături de browser-ul propriu zis, un client IRC, un client de mail, cititor de ştiri şi facilităţi de editare HTML. Deşi foarte utile (în teorie), aceste extensii nu făceau decât să îngreuneze exploatarea browser-lui. Era prea mult, la o dată la care accesarea internetului se făcea prim modemuri de 14, 28 sau 56K, iar în România „doar” după orele 22.00.

Foarte scurt istoric: Phoenix, Firebird, Firefox

Firefox a avut în început timid, de proiect ocupându-se Dave Hyatt şi Blake Ross. Obiectivul lor a fost să creeze un browser de internet (i-au zis Phoenix ) bazându-se pe motorul de randare Gecko. Prima versiune a apărut în 2002, sub numele de cod Pescadero şi aducea câteva noutăţi interesante, precum bara de instrumente configurabilă sau căutarea rapidă.

Dacă sunteţi curioşi, mai jos aveţi linkurile de unde se pot descărca (încă) toate cele 5 versiuni ale iniţiale browser-ului: 01. Pescadero , 02. Santa Cruz, 03. Lucia, 04. Oceano, 05. Naples.

URL: http://browsers.evolt.org/?mozilla/phoenix

În aprilie 2003, pentru a evita o eventuală dispută juridică legată de folosirea termenului „phoenix”, ce era revendicat de Phoenix Technologies, broswer-ul a devenit Firebird. Logic, aş spune. Phoenix înseamnă până la urmă pasăre de foc. Dar au nimerit din lac în puţ, fiindcă odată un scandal terminat, a început un altul, determinat de membrii proiectului Firebird (cel cu bazele de date). Cu toate acestea, sub noua titulatură au fost lansate încă 4 versiuni, ultima (n.r. 0.7.1) în octombrie 2003.

URL: http://browsers.evolt.org/?mozilla/firebird

A venit 2004. Februarie. Momentul în care Firebird s-a transformat în Firefox, de data aceasta cu toate probleme juridice rezolvate în avans, iar în acelaşi an a fost lansată („iubesc” acest termen, parcă o şi văd zburând pe geam) prima versiune oficială Firefox 1.0.

Ca şi facilităţi nou introduse, aş enumera suportul pentru fluxurile RSS şi ATOM sau bara de căutare. Browser-ul s-a bucurat de un succes imediat şi, cu totul neobişnuit pentru un proiect open-source, a beneficiat de campanii de promovare în media. Atunci, mulţi utilizatori au aflat pentru prima dată, că există o alternativă reală la Internet Explorer, iar aprecierile pozitive venite din toată lumea au consacrat tânărul browser ca o soluţie viabilă şi de viitor. O singură versiunea a mai fost lansată înainte ca Firefox să atingă borna 2.0: Mozilla Firefox 1.5, nume de cod Deep Park. Principalele modificări au fost JavaScriptul 1.5 şi CSS 2.

Din octombrie 2006 a urmat ceea ce americanii numesc „roller coaster ride”, iar Firefox şi-a câştigat o cotă de piaţă la care nu cred că se gândeau Dave Hyatt şi Blake Ross, atunci când „au pus ei de-un browser”.

Firefox. 500 de milioane de descărcări

În februarie 2008, pentru a onora cele 500 de milioane de descărcări, echipa Firefox s-a alăturat proiectului Free Rice, cu scopul declarat de strânge 500.000.000 de boabe de orez, suficiente cât să hrănească pentru o zi, 25.000 de oameni.

Firefox. 1 MILIARD de descărcări

URL: http://www.onebillionplusyou.com/

Chiar în ultima zi a lunii iulie, Mozilla a venit cu anunţul şoc: 1 MILIARD de descărcări. Cifra a fost imediat contrazisă de concurenţă, unde Amy Barzdukas, director general la Microsoft şi „răspunzătoare” de browser-ul Internet Explorer a comentat anunţul Mozilla, ca fiind rezultatul unui „calcul interesant” (eng. interesting math). Citez din declaraţia dată ziarului englezesc „The guardian”:

„As with any marketing statement, I’d encourage people to be somewhat sceptical about large number claims. […] It’s an interesting number and I have not seen the math (but) how many internet connected users are there? 1.1 billion, 1.5 billion, something in that area.”

Nu surprinde cu nimic poziţia oficialului Microsoft, fiindcă la urma urmei, ei sunt cei care domină piaţa. Aproximativ 2/3 din pc-urile conectate la Internet folosesc o versiune sau alta de IE. Dar am discutat despre aceste date. M-a „şocat” însă declaraţia declaraţia doamnei Barzdukas de susţinere necondiţionată pentru Internet Explorer, cel puţin până în 2014.

De ce spun că m-a şocat ?! După ce Microsoft a renunţat să mai solicite autentificarea WGA celor care doresc instalarea lui Internet Explorer 8 (aşa cum a fost cazul, pentru o perioadă ce-i drept, cu IE7), iar din luna aprilie, trecerea la IE 8 a fost considerată o actualizare importantă, (fiind introdusă în pachetul „Automatic Updates”), să vii în a doua jumătate anului 2009, propovăduind viaţă veşnică pentru un browser deja depăşit atât tehnic dar şi moral, mi se pare o declaraţie uşor iresponsabilă. Nu voi amintit despre problemele de securitate pe care le are IE6. Douăzeci şi două vulnerabilităţi critice, recunoscute cu acte în regulă, circulă pe internet.

Întrebată totuşi dacă IE6 mai oferă o experienţă plăcută utilizatorilor, Amy Barzdukas a replicat: „I don’t think anybody would argue that” (ro. Nu cred că cineva poate contesta acest lucru). E suficient, zic. Dacă Microsoft ne consideră cretini, e problema loc. Dar dacă noi acceptăm acest joc „de-a browser-ul de internet” sunt în aceeaşi măsură responsabili.

Revin la Firefox şi miliardul de descărcări fiindcă v-am promis câteva cuvinte despre site-ul lansat special cu ocazia acestui eveniment. N-a mai fost orez, dar găsim peştişori, balene, monezi (sau monede), secunde, centimetri sau kilograme. Sub egida „How Much is One Billion” (ro. Cât de mult înseamnă un miliard), Firefox ne propune câteva analogii interesante. Astfel am aflat că:

• un miliard de cărţi de credit luate împreună, ar fi la fel de grele la 52 de balene albastre;
• un bol care are conţine un miliard de peştişori, are trebui să fie mare cât un stadion;
• un miliard de monezi, puse una peste alta, ar ajunge la aproape 1.000 de mile altitudine;
• un miliard de centimetri, reprezintă distanţa aproximativă de la Chicago la Tokyo;
• un miliard de secunde înseamnă 31 de ani şi jumătate;
• 250.000 de elefanţi ar cântări un miliard de kilograme.

Poate cea mai mare noutate introdusă de Firefox şi care i-a conferit în ultimii ani un avantaj deloc de neglijat în faţa concurenţei, a fost sistemul de extensii. Utilizatorii s-au putut bucura de facilităţi extinse, în timp ce programatorii au primit un ajutor nesperat care le-a permis să scrie cod orientat pentru client. Multe aplicaţii Ajax sau Web 2.0 ar fi fost greu de realizat, în lipsa lui Firefox şi a unor extensii precum Firebug.

Firefox a schimbat percepţia generală, arătând tuturor CE poate fi şi ce se poate face cu un browser de internet. Mai mult, succesul vulpiţei roşcovane i-a determine şi alţi „grei” din domeniu (precum Google) să-şi creeze propriile browser-e. Opera a devenit gratuit, iar Microsoft şi-a revizuit părerea conform căreia Internet Explorer 6 ar fi fost ultimul browser produs: „browser-ul final”. Dar nu-i aşa ? Şi Billy Gates a spus ceva în genul „640kb ought to be enough for anybody”.

Comunitatea utilizatorilor şi dezvoltatorilor, indiferent de care parte a baricadei s-ar afla şi în solda cui, trebuie să recunoască meritule incontestabile ale browser-ului de internet Mozilla Firefox, iar numărul absolut fantastic (1 MILIARD DE DESCĂRCĂRI) este cea mai bună dovadă în acest sens. Nu degeaba am spus într-un comentariu anterior că gestul echipei Internet Explorer de a-şi gratula colegii cu câte un tort la fiecare schimbare de versiune este un gest sincer, chiar dacă „politica firmei” îi obligă ca peste frişcă să adauge două lopeţi de noroi.

Încheiere…

Cam atât pentru azi. Nu voi face apologia Firefox, nici nu sunt adeptul sloganului „firefox rulz”, însă cred în dreptul de a alege (aşa cum a fost cazul ecranului de opţiuni care va deveni obligatoriu în Windows 7) şi în recunoaşterea contribuţiei, pe care şi alte browsere în afară de Internet Explorer, şi-au adus-o la dezvoltarea internetului.

P.S. Tot cu titlu de record (chiar certificat de Guinness Book) pentru a testa gradul de mobilizare a comunităţii Firefox, în 2008, mai precis între 17 şi 18 iunie, browser-ul a fost descărcat de către 8,002,530 de persoane. Asta spune multe despre nişte oameni entuziaşti, care nu s-au sfiit să facă cercuri în lanuri, să dea anunţuri în ziar, să facă abţibilduri gigant sau clipuri video, totul pentru a promova acest browser de internet şi, mai ales, ideea care stă la baza softului liber.

Peste 180 de milioane de utilizatori din 230 de ţări (conform site-ului spreadfirefox.com) susţin Firefox.

Aceste cifre nu le poate nega nici Amy Barzdukas, iar acel „unu”, adică TU, faci diferenţa.

Materiale bibliografice:

• http://news.cnet.com/8301-1001_3-10301013-92.html
• http://en.wikipedia.org/wiki/Usage_share_of_web_browsers
• http://www.guardian.co.uk/technology/2009/aug/13/microsoft-internet
• http://mashable.com/2009/08/13/microsoft-firefox-downloads/
• http://www.spreadfirefox.com/500million

Articole corelate pe stefamedia.ro:

• Firefox 3.5.5. Descărcaţi ultima versiune
• La micul dejun, Firefox 3.5.3
• Habemus Firefox 3.5.1
• Vulnerabilitate critică descoperită la Firefox 3.5