Moş Miron şi accesul la internet

Citeam deunăzi într-un materail despre cum se câştigă cititorii în titlu şi se pierd apoi în primul paragraf. Şi ştiţi ceva ? Chiar aşa se întâmplă. Nu voi aminti titlul articolului în cauză, fiindcă nu are legătură cu subiectul, iar singurul lucru bun făcut de autor a fost să ofere un link către sursă, un rezumat al studiului făcut în luna august 2009 de către Biroul de Cercetări Sociale (la comanda Marsh Copsey).

Despre acest studiu am să vorbesc în materialul următor (sau mai precis despre concluziile care s-au desprins în urma acelui studiu) şi asta pentru că nu cu mult timp în urmă, un alt studiu (al Comisiei Europene) susţinea că 64% dintre români nu au accesat niciodată internetul.

În regulă. Să fim bine înţeleşi. Nu am să mă alătur corului de fluieraşi care demonizează populaţia României ce nu accesează internetul. La urma urmei, este dreptul fiecăruia de a se documenta aşa cum crede de cuviinţă şi folosind cele mai îndemână mijlosvr / canale media. Faptul că Moş Miron nu a dat un „mass pe mess” să-şi vândă otava mă lasă rece. Ştie el mai bine ce are de făcut şi nu degeaba se spune că înţelepciunea s-a născut la sat.

Ce mi-a atras atenţia la studiul BCS este chiar un comentariu al autorului, domnul Sorin Adam Matei (profesor la Universitatea Purdue din Statele Unite şi editorul site-ului http://pagini.com), ce anunţa triumfător că „50% din români ajung pe net”. Impresionant. Să dea Dumnezeu… dar chiar este posibil ?

Vă reamintesc că într-un alt studiu Eurostat, de la finele anului trecut, România era plasată pe locul 26 în ceea ce priveşte accesul la internet, cu doar 30% dintre locuinţe conectate. Asta reprezenta jumătate din media europeană, unde „fruntaşă” este Olanda cu 86% dintre locuinţe conectate la internet. Cum sfârşitul anului 2008 şi anului anului 2009 au fost dominate de criză, este plauzibil scenariul conform căruia numărul de utilizatori de internet a crescut ? N-aş prea crede. Mai ales că dacă luăm în calcul faptul că multe din aceste persoane accesau reţeaua de la locul de muncă (pierdut poate între timp) şi nu de acasă.

Dealtfel, autorului ne şi atenţionează că „sondajul BCS reflectă populaţii urbane şi educate într-o măsură puţin mai mare ca statisticile Eurostat”, dar nu ne spune şi dacă acest „puţin” se încadrează în marja de eroare +/- 3%. Fără a mă pronunţa asupra relevanţei studiului în cauză, vă prezint metodologia folosită de realizatorii BCS şi VOI decideţi dacă să acele date sunt sau nu credibile.

• Volumul eşantionului: 1.096 persoane în vârstă de peste 18 ani;

• Tipul eşantionului: probabilist-stratificat, format din 48 straturi, rezultate din intersecţia a 8 zone geografice cu 6 tipuri de localităţi urbane şi rurale. Au fost efectuate interviuri în 78 de oraşe şi sate din 40 de judeţe;

• Selecţia subiecţilor: persoanele intervievate au fost alese prin pas statistic, din 3 în 3 apartamente sau case, pornind de la numărul 3 al fiecărei străzi. În acest fel s-a păstrat principiul probabilist, toţi subiecţii domiciliind la apartamente cu numere multiplu de 3. În cadrul fiecărei case a fost intervievată, de regulă, acea persoană care urmează să-şi sărbătorească prima ziua de naştere;

• Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a României, cu o eroare de +/-3%. Datele prezentate sunt cele culese din teren, neponderate. Verificarea corectitudinii lor s-a făcut de către echipa coordonatoare. Astfel, un număr de 110 subiecţi (10%) au fost recontactaţi să confirme participarea la sondaj (telefonic, prin corespondenţă şi prin vizite la domiciliu efectuate de către supervizori);

• Ancheta de teren: 20-27 august 2009;

• Finanţator: Marsh Copsey + Associates, Inc. –Washington DC, SUA;

• Coordonator: dr. Bruno Ştefan – preşedinte BCS.

Ce spune studiul BCS ?

Că 18% dintre românii care au împlinit 18 ani, accesează reţeaua internet zilnic sau aproape zilnic şi tot din acelaşi studiu aflăm că 45.8% la sută din românii adulţi, au intrat pe internet în ultima săptămână. Cel puţin primul procent pare perfect fezabil şi nu înţeleg supărarea celor care s-au grăbit „să dea în cap” acestui studiu.

Procentul de 45,8% pare super optimist şi dacă ar fi să comparăm cu media europeană de 56%, un decalaj de doar 10 procente este prea frumos pentru a fi adevărat. Şi ştiţi ce se spune despre ceva atunci când este prea frumos pentru a fi adevărat ?! Să nu uităm că şi la nivelul UE, cele 56 de procente reprezintă o creştere cu o treime faţă de anul 2004, iar nivelul investiţiilor în infrastructură la nivelul UE sunt peste cele realizate pe plan local.

Tot din datele BCS am aflat şi detalii legate de modul în care românii se folosesc internetul, sau cel puţin în cele 4 zile pe săptămână când ei se conectează la reţea. Fără a petrece mai mult de 3 ore pe zi, utilizatorul mediu din România foloseşte acest interval pentru a-şi verifica mesajele electronice (e-mail-ul) şi preferă să citească ştiri online. Paranteză. Aţi şi observat probabil, acele comentarii interminabile ce însoţesc site-urile principalelor cotidiene, unde pe lângă „comentatorii profesionişti” sunt şi destui „turişti”.

Citiţi integral comentariul profesorului Sorin Adam Matei:

URL: http://www.pagini.com/blog/2009/09/08/romanii-ajung-pe-net-din-ce-in-ce-mai-des-unde-ii-asteapta-mircea-badea/

Dar ce spune cercetarea Comisiei Europene ?

Că suntem ultimii. Dar asta nu mai miră pe nimeni. Procentul de 64%, al românilor care niciodată nu au folosit internetul a ţinut prima pagină a ziarelor de ştiri, şi doar câţiva şi-au amintit că în urmă cu câţiva ani, situaţia era mai proastă. 74% era procentul în 2006, respectiv 69% în 2007.

Mai interesant este următorul grafic ce arată câţi utilizatori fideli de internet s-au înregistrat în Europa, în ultimele 3 luni. Prin utilizator fidel înţeleg o persoană care accesează reţeaua internet zilnic, sau aproape zilnic.

Vă rog să observaţi bara albastră. Ea reprezintă eşantionul celor cu vârste între 16 şi 24 de ani, unde procentul consumatorilor fideli de internet din România depăşeşte 30% (32-33%), în timp ce „per total”, numărul românilor care accesează zilnic internetul se situează în jurul valorii de 15%, cu mult sub media UE de 43%. Aici România se înscrie în tendinţa europeană, fiindcă tinerii accesează reţeaua internet de două ori mai mult decât media populaţiei la nivelul UE.

Rata de acoperire a poziţionează România pe penultimul loc în UE, cu dor 30% dintre locuinţe având o conexiune la Internet (se confirmă datele Eurostat din decembrie), faţă de media comunitară de 60%. Mai mult, numărul gospodăriilor cu cel puţin o conexiune de mare viteză (broadband) a fost, în 2008, de 13%. România ocupă şi în acest caz ultima poziţie, cu mult sub media UE de 49%.

Citiţi integral raportul Comisie Europene (4 august 2009):

URL: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/mapToolClosed.do?tab=map&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tin00093&toolbox=legend

Şi ce rost au aceste date ?

Am vrut să vă sperii. Să vă plictisesc şi vă gonesc de pe site. Nu. Nu încă. Doar vreau să vă demonstrez că România Blogosferică nu este nici pe departe aşa de mare precum se pretinde, iar influenţa personajele „importante” şi care sunt luate drept exemplu ce cei care păşesc pentru prima dată în mediul online, este aproape nesemnificativă la nivel naţional. Criticând studiul BCS, unii comentatori au răbufnit: „Din miile de fani pe care îi au… chiar nu a răspuns nimeni la sondaj ?!”. Se prea poate, dar două răspunsuri raportate la 1096 de subiecţi, tot zero înseamnă.

Se vorbeşte despre puterea online-ului, în timp ce se derulează campanii admirabile precum cea iniţiată de Grupul Realitatea-Caţavencu: „Stradă, şcoală, spital” menită să aducă România la nivelul secolului XX.

Atenţie ! Douăzeci, nu douăzeci şi unu.

Doar aruncaţi o privire pe următorul grafic, unde veţi vedea că avem o situaţie comparabilă cu a Bulgariei în ce priveşte disponibilitatea reţelelor de mare viteză în mediul rural. Şi preţul, raportat la contextul economico-social este prea mare.

Ne lăudăm cu sute de mii de vizitatori „unici” (şi aici e o întreagă poveste) într-o ţară în care oamenii nu au acces la canalizare, dar la internet. De ce vrem să păcălim statisticile ? Nu este mai cinstit să recunoaştem unde ne aflam, cât am progresat şi care ne sunt aşteptările ?! Va mai dura până când generaţia moş Micron o va înlocui pe aceea a lui moş Miron şi vorba lui Mihai Tatulici, realizatorul şi sufletul campaniei Stradă, şcoală, spital: „Poate tu, maică, să apuci !”.

Materiale bibliografice:

• http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/09/1221&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en
• http://www.underclick.ro/articol-865-utilizare_internet_|_raport_comisia_europeana.html
• http://www.capital.ro/articol/64-dintre-romani-nu-au-accesat-niciodata-internetul-123180.html
• http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/mapToolClosed.do?tab=map&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tin00093&toolbox=legend
• http://www.pagini.com/blog/2009/09/08/romanii-ajung-pe-net-din-ce-in-ce-mai-des-unde-ii-asteapta-mircea-badea/

Despre autor şi articol

Bogdan-Andrei a scris 281 articole pe blogul Stefa Media.

Student la Comunicare şi Relaţii Publice, cunoscător al jocurilor din perioada anilor '80 sau '90, interesat de IT şi WordPress, scriu despre ce-mi place şi, de cele mai multe ori, îmi place ceea ce scriu. Şi nu doar mie. De aceea continui.

• Site web
• Twitter
• Facebook

Categorii: INTERNET, OPINII Etichete: accesul la internet, Biroul de Cercetări Sociale, eşantion, Eurostat, INTERNET, Moş Miron, procent, raport, Romania, românii, studiul BCS