Imagini de fundal. Mai şi iunie 2010

Bine v-am regăsit. După cum unii dintre voi deja aţi observat, a trecut ceva vreme de la ultimul articol scris pe acest blog (am avut între timp un guest post despre accesibilitate şi utilizabilitate, pe care Eugen s-a încumetat să-l publice).

Menţionez că nu este vorba de o trece prematură în nefiinţă, n-am plecat în concediu (la cât de eficient este marketing-ul afiliat, nu cred să-mi pot permite mai mult de un ghid turistic), însă am ceva probleme de sănătate, venite şi pe fondul unei stări generale destul de proaste.

N-am să intru în detalii (nu doresc mesaje de simpatie) şi nici nu intenţionez scuze pentru aceste zile de repaus (sau pentru cele care vor urma), fiindcă regretul (vă asigur) este de ambele părţi.

Doar entuziasmul a făcut ca acest blog să existe (şi să reziste), în condiţiile în care nu beneficiază de susţinerea unei „echipe tinere şi dinamice, dornice de afirmare”. Dacă permiteţi o comparaţie uşor fantezistă, aş spune că mă aflu în postura „Sfântului Imperiu Roman”, cel despre care Voltaire spunea (pe bună dreptate) „că nu este nici sfânt, nici roman, nici imperiu”. Acolo era doar o construcţie (politică) fantezistă, aici… încăpăţânarea utopică a unei singure persoane care a crezut că poate să ofere şi altceva decât can-can IT.

Apropo, îi salut pe cei „73% dintre romani (care) sunt în reţelele sociale” ?? şi îmi permit să vă reamintesc un alt procent (de data aceasta real) şi anume 22,9%, rata mortalităţii infantile din România, care ne plasează pe primul loc în Europa. Poate voi discuta într-un alt articol despre rezultatele studiului InSites Consulting.

Până atunci, să trecem la subiectul articolului de azi, şi anume imaginile de fundal, aşa cum ne sunt oferite de Smashing Magazine. Spre surprinderea mea (şi din motive care-mi scapă), am omis să prezint colecţia din luna mai, însă încerc să mă revanşez acum, cu nu mai puţin de 120 de imagini, mai-iunie 2010. Ca de obicei, avem parte de imagini superbe, dar şi de încercări mai puţin nereuşite, nereutilizabile ca şi fundal pe desktop. Nu lipsesc nici propunerile venite din România (mai puţine ca de obicei), însă la acelaşi nivel ridicat.

Imagini de fundal. Mai 2010

URL: http://www.smashingmagazine.com/2010/04/30/desktop-wallpaper-calendar-may-2010-2/

Astfel, în luna mai a anului 2010, propunerile având autori români au fost:

• Retro Woman Thoughts (Lety Gidea);
• Thargelion (Boian Cristian);

…iar preferinţa mea s-a îndreptat către „Todo Sobre mi Madre”, creaţie a talentatului designer Ale Ibarra din Mexic, un tribut adus filmului „All About my Mother”

Imagini de fundal. Iunie 2010

URL: http://www.smashingmagazine.com/2010/05/31/desktop-wallpaper-calendar-june-2010/

Luna iunie, aduce o singură propunere venită din România, dar care este totodată şi preferata mea:

• „Pescăruşul” (eng. Seagull) / Indeziner.

Iar dacă tot am adus în discuţie tributul adus unor pelicule cinematografice de marcă, nu pot să nu remarc o altă propunere din acestă lună: Hockey, opera lui Dan Sweet din SUA. Pasionaţii jocului de hockey, ştiu că în aceste zile de desfăşoară finala NHL (s-a ajuns în meciul patru, iar scorul este 2-1 pentru Chicago Blackhawks în disputa cu Philadelphia Flyers), însă imaginea respectivă celebrează o altă echipă, „The Chiefs” (Charlestown şi nu Johnstown).

Pentru cine n-a văzut Slap Shot (1977), un film cult în care regretatul Paul Newman face încă o dată dovada talentului său imens, e un prilej cum nu se poate mai bun să afle sportul şi sportivitatea nu sunt întotdeauna unul şi acelaşi lucru. Slap Shot este o fabulă extrem de potrivită vremurilor tulburi pe care le trăim (se vorbeşte despre recesiune, concedieri, şomaj), o demonstraţie că în viaţă, nu câştigă întotdeauna cel mai bun sau cel mai corect, ci mai degrabă acela care ştie să manipuleze sistemul în favoarea sa.

În loc de încheiere….

Aş vrea să lămuresc un lucru. Anume, de ce prefer să folosesc sintagma „imagini de fundal” şi nu englezescul wallpapers sau traducerea românească „tapeturi”. Vă asigur că nu e un moft. „Wallpaper” este termenul folosit de către sistemul de operare Windows (mai puţin la Vista unde se numeşte „Desktop Background”), în timp ce Mac OS X se referă la respectiva imagine ca „Desktop Picture” şi este impropriu să folosim un termen, acolo unde acesta nu are aplicabilitate. Acum, dacă toate imaginile de fundal, formatate pe o rezoluţie mai mult sau mai puţin standard (320×480, 640×480, 800×600, 1024×768, 1152×864, 1280×720, 1280×800, 1280×960, 1400×1050, 1440×900, 1600×1200, 1680×1050, 1920×1080, 1920×1200, 1920×1440, 2560×1600) au devenit „wallpapers” nu este vina mea, şi am discutat despre maşinile de teren numite generic Jeep-uri, copiatoarele Xerox, pantofii de sport Adidas, ş.a.m.d.

În timp ce „tapet” (it. tapetto), cel puţin în accepţiunea limbii române, se referă exclusiv la materialul din hârtie, până, mătase, ş.a.m.d care se aplică pe suprafaţa peretelui, în loc de zugrăveală. Tapetul nu este nici autocolant, nici abţibild şi cu atât mai puţin, o imagine în format electronic, numai bună de folosit pe fundal.

Puţini ştiu însă, că prima formă distinctă de fundal nu este legată de Microsoft, ci a apărut mult mai devreme, în 1975, la un sistem Officetalk, dezvoltat de Xerox PARC (Palo Alto Research Center). Anterior, se folosea un desktop simplu, alb, dar care se confunda uneori cu ecranele aplicaţiilor deschise. Pentru a înlătura acest neajuns, ingineri de la Xerox au venit cu ideea ingenioasă de folosi un tipar (eng. pattern), 25% gri, cu puncte în înălţime de doi pixeli (asta pentru a nu fi afectat de ecranul întreţesut). A fost un succes, iar modelul a fost adoptat rapid şi de către Xerox Star

Sistemele Apple Lisa şi Macintosh au folosit, de asemeni, un fundal gri, dar ecranul de o calitate superioară (ne-întreţesut) a permis folosirea sigure imagini 2×2 px, 50% gri.

Introducerea monitoarelor color (CGA, EGA) a permis mai întâi folosirea unei fundal colorat, pentru ca odată cu îmbunătăţirea specificaţiilor tehnice, utilizatorii să poată opta, arbitrar, pentru orice imagine (afişată atât într-o singură ipostază, dar şi multiplicată).

Au existat şi câteva încercări de a permite animarea acestor imagini de fundal, iar utilizatorii de Windows XP (sau mai vechi) îşi amintesc de componenta numită Active Desktop ce permitea afişarea pe desktop a paginilor dinamice şi a animaţiile de tip flash. Windows Vista (mai precis versiunea Ultimate) a venit cu o altă ciudăţenie (n.r. Windows DreamScene), în timp ce Windows 7 propune Desktop Slideshow, în fapt nici altceva decât a succesiune automată a imaginilor selectate.

Ca o părere personală, rămân la părea că imaginile de fundal trebuie să fie cât mai discrete cu putinţă (mai ales dacă suntem adepţii unui mare de pictograme pe desktop), să fie o sursă de inspiraţie şi nu de distragere a atenţiei.

Ultimul lucru, şi cu asta închei. Dacă am vorbit Slap Shot şi inechităţile din viaţă, vă reţin atenţia cu o carte extrem de interesantă, scrisă de un francez (n.r. Pierre Fayard ) bun cunoscător al filozofiilor orientale. „Cum să înţelegem şi să aplicăm Sun Tzu” face o introducere generală în gândirea strategică chineză şi descrie 19 strategii de bază, recomandate de Sun Tzu, dar adaptate realităţilor curente.

Materiale bibliografice:

• http://en.wikipedia.org/wiki/Computer_monitor
• http://en.wikipedia.org/wiki/Computer_wallpaper
• http://blog.insites.be/?p=1704
• http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-prima-din-europa-la-mortalitate-infantila-851734.html

Despre autor şi articol

Bogdan-Andrei a scris 281 articole pe blogul Stefa Media.

Student la Comunicare şi Relaţii Publice, cunoscător al jocurilor din perioada anilor '80 sau '90, interesat de IT şi WordPress, scriu despre ce-mi place şi, de cele mai multe ori, îmi place ceea ce scriu. Şi nu doar mie. De aceea continui.

• Site web
• Twitter
• Facebook

Categorii: PREZENTĂRI Etichete: 2010, calendar, imagini de fundal, Smashing Magazine, wallpaper