Eppur si muove ! Adevărul lui Galileo Galilei

Eppur si muove. And yet it moves. Şi totuşi, se mişcă !

Expresia, una celebră şi întâlnită destul de des în colecţiile de citate, este atribuită lui Galileo Galilei, celebrul filozof, astronom şi fizician italian, de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea.

Ei bine, întâmplarea face ca acest „adevăr” cunoscut şi acceptat aproape unanim să fie doar rodul imaginaţiei unui pictor spaniol, care la câţiva ani de la moartea savantului, s-a gândit romanţeze momentul procesului cu Inchiziţia, înfăţişând un Galilei aruncat în temniţă şi care cu ultimele puteri, îşi reafirmă crezul.

Nu ştiu câţi dintre voi sunt familiarizaţi cu povestea lui Galilei, şi în special cu procesul din 1633, aşa că voi face un rezumat.

Galileo Galilei s-a născut în 1564 la Pisa, remarcându-se ca un savant de excepţie, îndeosebi datorită numărului impresionant de experimente realizate într-o vreme, şi cu o tehnologie care i-ar face pe cei mai mulţi dintre noi să zâmbească. Galileo este printre primii care a folosit un telescop, realizând mai întâi o variantă ce mărea de 8 ori, apoi încă una cu factorul de apropiere x20, descoperind astfel sateliţii lui Jupiter, existenţa munţilor pe Lună şi a petele solare. Aceste observaţii, Galileo şi le prezintă într-o lucrare numită „Sidereus Nuncius”, unde face imprudenţa să admită voalat, valabilitatea studiilor lui Nicolaus Copernicus, şi implicit a teoriei heliocentrismului.

Singura problemă era că la acea dată, teoria acceptată şi susţinută oficial de Biserică (n.r. catolică) era aceea a geocentrismului, ce plasa Pământul în centrul universului. Deşi catolic devotat, Galileo nu se dezice de scrierile lui Copernicus, este ameninţat sistematic de Inchiziţie încă din 1616, iar în 1633 ajunge la Roma pentru proces.

Din acest punct, istoria l-a transformat pe Galileo Galilei într-un Che Guevara „avant la lettre”, un martir al cauzei sale. Doar că având şi exemplul lui Giordano Bruno (cel care fusese ars pe rug la 1600 fiindcă susţinuse o teorie „naturalistă” a universului), la cei 69 de ani împliniţi, Galileo a implorat mila inchiziţiei. Mai mult, cu excepţia celor 22 de zile în care a fost consemnat în birourile inchiziţiei, Galileo a locuit confortabil în vila ambasadorului toscan, asta şi după ce marele duce Ferdinand al II-lea de Medici, trăsese „sforile” de rigoare.

Procesul în sine este o mascaradă, se plătesc mai multe „poliţe”, iar în ciuda faptului că savantul se dezice de munca sa de-o viaţă, este condamnat la închisoare.

Starea precară de sănătate, transformă sentinţa într-un arest la domiciliu, la vila din Arcetri de lângă Florenţa, locul unde Galileo îşi va petrece de altfel, tot restul vieţii. Şi totuşi ?

Modern Times

În 1992, Papa Ioan Paul al II-lea şi-a cerut scuze în numele Bisericii, ridicând edictul dat de Inchiziţie împotriva lui Galileo. Trecuseră nu mai puţin de 359 de ani de la proces.

Dar fără a parafraza neapărat filmul cu Charles Chaplin (două genii sunt deja prea mult pentru un singur articol), povestea lui Galileo mi s-a părut bine venită pentru a explica o serie de „adevăruri” ce s-au schimbat în decursul anilor în funcţie de cine a „scris” istoria, cel mai bun exemplu fiind chiar citatul de la care am pornit. Eppur si muove ?! Greu de crezut. Un om grav bolnav (suferea de hernie şi avea să-şi avea să-şi piardă complet vederea vederea câţiva ani mai târziu), confruntat cu spectrul arderii pe rug sau al închisorii pe viaţă, nu-şi permitea gesturi de sfidare.

Galileo Galilei n-a fost un dizident, iar transformarea sa într-un simbol al luptei împotriva credinţelor dogmatice, s-a făcut doar pentru interesele vremii au cerut-o. Dealtfel, lucrarea lui Dava Sobe (n.r. Galileo’s Daughter), dezminte ipotezele cum că savantul ar fi fost torturat pe parcursul procesului sau că ar suferit alte privaţiuni. Şi atunci ?

Privind înapoi spre prezent, asta şi graţie şi telescopului dezvoltat de Galileo, este important să înţelegem că o poveste frumoasă NU este neapărat şi adevărată, iar opiniile mai mult sau mai puţin împărtăşite, NU se pot substitui realităţii.

Dumnezeu îmi este martor. N-am provocat incidentul respectiv, nu l-am dorit, dar pus în faţa alternativelor „sink” sau „swim”, tot ce pot face este să învăţ să înot. Şi asta rapid.

Vreau să le mulţumesc celor care mi-au trimis mesaje în ultima săptămână, apreciez gândurile voastre bune bune şi vă anunţ că începând de mâine, blogul Stefa Media îşi reintră în drepturi. Activitatea desfăşurată începând cu 2008 şi până la întreruperea ei brutală din urmă cu o săptămână, este cea mai bună dovadă de caracter. Cele peste 200 de articole, vorbesc mai tare şi mai clar decât „martorii” de prin ganguri.

Iar ca să fiu sincer până la capăt, vă spun că gestul meu nu este unul dictat în totalitate de altruism. E foarte posibil ca procesul să se întindă pe durata a câţiva ani, iar cheltuielile nu vor fi deloc de neglijat. Sper să găsesc o modalitate de susţinere financiară şi am nevoie de ajutorul vostru.

Materiale bibliografice:

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galilei
• http://www.fact-index.com/g/ga/galileo_galilei.html
• http://www.fact-index.com/s/si/sidereus_nuncius.html
• http://en.wikipedia.org/wiki/E_pur_si_muove!

Despre autor şi articol

Bogdan-Andrei a scris 281 articole pe blogul Stefa Media.

Student la Comunicare şi Relaţii Publice, cunoscător al jocurilor din perioada anilor '80 sau '90, interesat de IT şi WordPress, scriu despre ce-mi place şi, de cele mai multe ori, îmi place ceea ce scriu. Şi nu doar mie. De aceea continui.

• Site web
• Twitter
• Facebook

Categorii: Blogul Stefa Media Etichete: BLOGGING, Eppur si muove, Galileo, Galileo Galilei, Stefa Media