DOSBox, emulator pentru jocurile DOS

Înainte de a vorbi despre alte jocuri DOS (iar lista este deja una impresionantă), am decis să acord câteva rânduri şi emulatorului „responsabil”cu reînvierea acestor amintiri plăcute, mai ales cu cât zilele trecute s-a făcut trecerea la o nouă versiune, DOSBox 0.74.

Lansat în 2002, DOSBox a fost gândit şi programat în C/C++ de către Peter Veenstra. În jurul proiectului s-a format o veritabilă echipă, ce a dezvoltat permanent emulatorul, transformându-l dintr-un experiment, în cea mai reuşită soluţie de portare a aplicaţiilor pentru Dos. Astăzi, în 2010, orice utilizator de Windows, Mac OS X, Gentoo Linux, Solaris 10 sau FreeBSD, poate instala gratuit DOSBox, măcar din curiozitate, dacă nu şi pentru cele câteva sute de jocuri (disponibile de asemenea gratuit), dintre care multe se ridică peste titlurile produse recent.

Nu v-am ascuns faptul că prefer jocurile din perioada anilor 90, când în lipsa artificiilor tehnice, programatorii erau obligaţii să creeze, să inventeze permanent. Jocurile nu erau aşa violente ca în prezent, iar atunci când se dorea inducerea unei stări de angoasă (am vorbit despre Alone in the Dark) în locul kilogramelor de sânge împrăştiate pe ecran, se foloseau mijloace mai rafinate, iar componenta educativă era prezentă şi în jocuri aparent banale, precum Supaplex. Îmi lipsesc acele puzzle-uri, şi cred că cei mici (dar şi cei mari) ar învăţa mai multe jucând The Incredible Machine decât purtând războaie pe Facebook.

Dar mai bine revenim la subiectul zilei, încercând să răspundem la o întrebarea aparent simplă: ce este DOSBox şi de ce avem nevoie de el.

Ce este DOSBox ?

Cum răspunsul este măcar jumătate din întrebare, încep prin a spune că DOSBox este emulator, mai precis un emulator pentru procesor şi care, spre deosebire de alte soluţii de virtualizare (DOSEMU sau VDM), foloseşte o metodă de interpretare independentă de procesorul „gazdă”. Totuşi, acolo unde procesorul fizic suportă setul de instrucţiuni i386, DOSBox este capabil să folosească traducerea dinamică a instrucţiunilor, o opţiune mai puţin precisă şi mai predispusă la erori, dar mai rapidă în emularea procesorului virtual.

Pe scurt, şi ca să nu vă plictisesc cu detaliile tehnice, este suficient de reţinut că DOSBox poate convinge orice aplicaţie că în locul procesorului dual-core sau quad-core, se află un antic 386, tocmai venit din Silicon Valley.

Dar această virtualizare nu este chiar floare la ureche, fiind nevoie de un procesor rapid, măcar pentru a echivala performanţele unui Pentium I (precum acela de care aminteam în articolele trecute), iar AMD Turion 2 GHz se comportă precum un Pentium III.

Ce oferă DOSBox ?

DOSBox este capabil să emuleze o serie întreagă de echipamente hardware, şi mă refer aici la plăcile audio şi video din perioada amintită.

Simularea grafică include modul text, Hercules, CGA (unde este prezent atât modul compozit, dar şi rezoluţia 160x100x16), Tandy, EGA, VGA (în toate variantele), VESA şi celebrul mod S3 Trio 64. Pe partea de audio, DOSBox poate emula anticul PC Speaker (şi vă rog să nu zâmbiţi fiindcă acesta lipseşte din majoritate sistemelor noi), dar şi AdLib, Gravis Ultrasound, Tandy, Creative Music System/GameBlaster, Sound Blaster 1.x/2.0/Pro/16 sau MPU-401.

Şi asta nu e tot. Spre deosebire de alte emulatoare, DOSBox poate simula o conexiune P2P (peer-to-perr), ori o reţea intranet/internet. Este simulat un modem, pe TCP/IP, permiţând astfel jocurilor mai vechi de DOS (şi care cereau un astfel de dispozitiv) să fie jucate folosind o reţea din zilele noastre. Nici simularea unei conexiuni IPX, sau a protocolului des transmitere a datelor UDP/IP, nu este o problemă pentru DOSBox.

În plus, DOSBox mai oferă câteva facilităţi extrem de atractive, precum posibilitatea de a înregistra jocurile rulate (filmele sunt compresate folosind codecul Zip Motion Block Video) sau a capta instantanee (eng. screenshots).

DOSBox. Descărcare, instalare, configurare

http://sourceforge.net/projects/dosbox/

DOSBox, emulator pentru jocurile DOS

Aşa cum probabil aţi intuit, mă refer la descărcarea şi instalarea variantei pentru Windows, compatibilă cu XP, Vista, dar şi cu Windows 7.

1. Odată ce am descărcat executabilul, îl lansăm în execuţie, prilej cu care aflăm că DOSBox este distribuit sub licenţă GNU GPL. Next
2. Am să optez şi pentru păstrarea pictogramei pe desktop. Next
3. Calea standard pentru instalare este C:\Program Files\DOSBox-0.74. Perfect de acord. Install
4. Cu sau fără afişarea detaliilor, în mai puţin de 1 minut, instalarea e gata. Close

Stat –> Programs –> DOSBox-0.74 –> DOSBox-0.74, iar ecranul care ne întâmpină nu are darul să ne încânte. E importat să aflăm că există o comandă de ajutor (tastaţi „help” în linia de comandă) şi un scurt tutorial (tastaţi „intro” în linia de comandă). Nu ştiu dacă aţi citit articolul respectiv, dar atunci când am vorbit despre Fuzzy, mi-am făcut timp şi pentru a explica comenzile de bază. Acum voi detalia un pic.

Aveţi nevoie de un director (să-l numim „de lucru”) pe care să-l puteţi monta asemenea unei imagini de disc. Nu contează partiţia pe care se află acest director, ori dacă se află în rădăcina discului sau nu. Eu v-am dat un exemplu foarte clar, alegând să-l numesc „jocuri”, iar pentru drive am preferat litera j, caz în care comanda de montare era „mount j: c\jocuri”. Dar nu este nevoie ca de fiecare dată să vă forţaţi ochii (şi răbdarea) cu linia de comandată, fiindcă DOSBox ne oferă posibilitatea de automatizare a procesului de montare.

Stat –> Programs –> DOSBox-0.74 –> Options -> DOSBox 0.74 Options şi se deschide fişierul DOSBox-0.74.conf, unde la secţiunea [autoexec] completăm informaţiile:

mount j: c:\jocuri
j:
dir

În traducere. Am montat directorul de jocuri şi am accesat drive-ul j, căruia i-am listat conţinutul.

Montarea unui drive virtual j în DosBox

Aceia dintre voi care folosesc un shell pentru dos (Norton Commander 5, Dos Navigator, ş.a.m.d), pot opta ca acesta să fie lansat automat în execuţie, odată cu rularea emulatorului DOSBox. Doar mai adăugaţi două linii genul „cd nc”, respectiv „nc.exe”, sau doar una singură (dacă preferaţi un fişier batch).

Altă comandă ce se poate rula atât separat (dar se la fel e bine o puteţi plasa şi în zona de execuţie automată) este montarea unei unităţi cd-rom.

mount f f:\ -t cdrom

(unde f este litera unităţii cd-rom actuale)

Combinaţii de taste pentru comenzi rapide în Dosbox

Iar dacă doriţi să vedeţi ce acţiuni sunt disponibile în timpul jocurilor (am amintit de înregistrările video), ori să configuraţi combinaţiile de taste, apăsaţi Ctrl+F1.

DOSBox (versiune portabilă)

http://portableapps.com/apps/games/dosbox_portable

DOSBox şi fluiditatea jocurilor

Dacă în timpul utilizării, apar apar probleme (imagine sacadată, decalaj între sunet şi imagine, etc.) este posibil ca cerinţele de sistem emulate să fie prea pretenţioase pentru configuraţia hardware existentă. Vestea bună e că DOSBox oferă câteva mecanisme de control:

Ctrl+F7 = Micşorează numărul cadrelor ce pot fi „sărite” / omise
Ctrl+F8 = Creşte numărul numărul cadrelor ce pot fi „sărite”
Ctrl+F11 = Încetineşte jocul
Ctrl+F12 = Accelerează jocul

Nu recomand să optaţi pentru sărirea anumitor cadre (întrucât acţiunea capătă un aspect dizgraţios), dar poate fi o idee bună să acceleraţi un pic jocul. Nu prea mult însă. După 8000 sau 10000 de cicluri apar problemele.

Alături de cele deja amintite, mai sunt disponibile o serie de comenzi. Numiţi-le „speciale”.

Alt + Enter = schimbă afişarea între modul fereastră / ecran complet;
Alt + Pause = opreşte temporar emulatorul DOSBox (tot cu Alt + Pause se revine);
Ctrl + F1 = arată comenzile disponibile şi oferă posibiltatea configurării;
Ctrl + F4 = schimbă între imaginile montate şi cele aflate fizic, în unitate;
Ctrl + Alt + F5 = porneşte înregistrarea video (tot Ctrl + Alt + F5 o opreşte);
Ctrl + F5 = salvează un screenshot;
Ctrl + F6 = salvează fundalul sonor într-un fişier wav;
Ctrl + Alt + F7 = înregistrează orice comandă OPL;
Ctrl + Alt + F8 = înregistrează orice comandă MIDI;
Ctrl + F10 = înregistrează mişcările mausului;
Alt + F12 = declanşează modul „pe repede înainte” (se ţin apăsate);
Ctrl + F9 = închide emulatorul DOSBox;

Comenzi speciale pentru salvarea unui screenshot sau chiar înregistrare video

DOSBox. Casetă tehnică:

• Producător: DOSBox;
• Cost (licenţă): Gratuit (free software);
• Cerinţe de sistem: Windows, Mac OS X, Gentoo Linux, Solaris 10, FreeBSD;
• Pagină oficială: http://www.DOSBox.com/;
• Versiune disponibilă la data redactării articolului: 0.74;

În loc de încheiere…

Puteţi considera acest articol un preambul la ceea ce va urma, dictat de necesitatea de a arăta că aceste jocuri nu sunt o utopie. Pe DOSBox.com găsiţi chiar o listă cu toate titlurile suportate (inclusiv de către versiunea 0.74) şi ceva îmi spune că veţi uşor surprinşi de amploare pe care a luat-o fenomenul jocurilor „vechi”.

Nu uitaţi de categoria dedicată JOCURILOR pe blogul Stefa Media, iar eu vă mulţumesc pentru atenţie, şi vă doresc o nouă săptămână cât mai reuşită. Cu bine.

Materiale bibliografice:

• http://www.abandonia.com/en/node/23027
• http://en.wikipedia.org/wiki/DOSBox
• http://www.DOSBox.com/wiki/System_Requirements
• http://www.DOSBox.com/wiki/Basic_Setup_and_Installation_of_DOSBox
• http://www.DOSBox.com/comp_list.php?letter=ahttp://www.DOSBox.com/DOSBoxManual.html
• http://www.softpedia.com/get/Programming/Other-Programming-Files/DOSBox.shtml

Despre autor şi articol

Bogdan-Andrei a scris 281 articole pe blogul Stefa Media.

Student la Comunicare şi Relaţii Publice, cunoscător al jocurilor din perioada anilor '80 sau '90, interesat de IT şi WordPress, scriu despre ce-mi place şi, de cele mai multe ori, îmi place ceea ce scriu. Şi nu doar mie. De aceea continui.

• Site web
• Twitter
• Facebook

Categorii: Free software, JOCURI, UTILITARE Etichete: DOSBox, DOSBox 0.74, drive virtual, emulator, gratuit, jocuri DOS, MS-DOS