Despre blogul Stefa Media, în 2010
Ştiţi ce se spune despre lucrurile pe care nu le-ai făcut la timpul lor ? Că mai bine le laşi baltă. La sfârşitul lui 2009, vă promiteam o cadenţă mai mare de scriere a articolelor, pentru ca ulterior să fiu forţat să închid blogul Stefa Media. Nu voi insista asupra celor două săptămâni de pauză, sau asupra incidentului care le-a generat (unii din voi cunosc deja o parte din datele acestei poveşti abracadabrante), însă vreau să mă asigur că sunt corect înţeles.
Am pornit acest blog în 2008, fără o ţintă precisă, fără un plan pe termen lung şi doar entuziasmul m-a făcut să rezist. În cele aproximativ 15 luni de prezenţă online, numărul vizitatorilor n-a impresionat, dar calitatea lor a fost cea care a înclinat balanţa, dându-mi suficiente motive să mai continui… o zi, o săptămână, o lună, un an. Pe mulţi dintre cititorii obişnuiţi îi ştiu după numele mic, iar atunci când am scris un articol, am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să nu-i dezamăgesc.
E o vorbă. Se zice că nu poţi să te superi pe cineva fiindcă te-a minţit, ci fiindcă din acel moment nu mai poţi să ai încredere în persoana respectivă. Acesta este şi motivul pentru care am acordat întotdeauna un timp semnificativ mai mare documentării în vederea scrierii unui articol, decât redactării în sine a materialului. Nu ştiu dacă am procedat bine, însă aşa mi s-a părut a fi cel mai corect.
Am publicat articole noi, doar atunci când aveam ceva de spus, ori s-a întâmplat ceva important şi nu mi-am făcut un titlu „de glorie” din a marca fiecare schimbare de logo pe Google printr-un material dedicat evenimentului.
În plus, am depus eforturi constante pentru a îmbunătăţi performantele acestui blog, asigurându-i un plan de găzduire decent şi optimizând cam tot ce-a fost posibil. 73 de puncte (nivelul C) la YSlow şi în jur de 85 de puncte la Page Speed sunt dovada celor afirmate mai devreme.
Asta a fost. Să vedem ce urmează
Aţi observat în ultimele zile mai multe, câteva modificări pe blog, începând cu partea de sus, unde un nou meniu şi-a făcut apariţia. Pentru prima dată, articolele ce privesc istoria şi evoluţia blogului Stefa Media, sunt grupate într-o categorie dedicată. Chiar dacă am serioase rezerve că un utilizator care mă vizitează pentru prima dată, este interesat să afle aceste detalii, încerc să arăt că în spatele unui articol de 2-3 pagini stau câteva câteva ore de efort (nu toţi suntem geniali), făcute de o persoană obişnuită, de-a dreptul banală şi care a încercat să împartă şi altora din cele învăţate.
Categoriile sunt ceva mai bine structurate, am introdus thumbnail-uri, buton pentru trimiterea pe Twitter, iar site-ul a mai câştigat câţiva (zeci) de pixeli în lăţime. Mai multe articole vechi au fost refăcute ori li s-au adus completări, astfel încât să reflecte situaţia actuală. Tot de curând, concomitent cu plugin-ul ce afişează cele mai recente comentarii, am pus legături către cele mai sugestive articole. Textul a fost uşor mărit. Spaţiul dintre rânduri a crescut şi el. Totul pentru o mai mare lizibilitate
Dar am ajuns într-un punct mort şi nu scăderea traficului este cea care mă îngrijorează, ci lipsa unui orizont. E drept că de la bun început, nu mi-am stabilit alt obiectiv, afară de acela de a fi cinstit cu voi şi cu mine însumi, însă constat că e prea puţin. Sper doar să nu fie şi prea târziu.
Mai fac o încercare. Iar pentru prima dată, voi trata cu maximă atenţie, numărul vizitatorilor, rata de conversie, timpul petrecut de vizitatori pe blog şi orice alţi indicatori ce-mi arată criteriile de performanţă. Ştiu că datorită problemelor personale, îmi va fi înzecit mai greu să mă concentrez, să-mi adun gândurile şi să scriu despre aplicaţii pentru birou sau browser-e web, ori despre ameninţări informatice, fiind eu însumi spus unor ameninţări mult mai palpabile.
Nici la capitolul financiar lucrurile nu stau prea bine. Decizia de folosi o reţea de livrare a datelor (CDN), un domeniu fără „cookies”, ori un motor de căutare intern susţinut de Google (în ciuda preţului relativ mic, de doar 100 de dolari) trebuind să mai aştepte.
În concluzie…
Îmi fixez ca termen, ziua de 30 noiembrie (n.r. Sfântul Andrei), iar dacă până la acea dată nu reuşesc să aduc blogul pe profit, înseamnă că prezenţa mea în mediul online nu este nici oportună şi nici necesară. Ca atare, punem punct.
Sper sa reusesti deoarece acest blog merita sa fie online , mie mi-a atras atentia prin modalitatea de a scrie articole, te documentezi foarte bine si nu postezi ceva de ce nu esti sigur
PS: Si in legatura cu profitul sunt de acord cu @Avadanie Andrei
Salutare,
Pentru ca acest blog sa ajunga pe profit ar trebui sa studiezi foarte mult modalitatile ce aduc profit online si sa vezi care sunt dependentele acestora.
Multa bafta si nu ezita niciodata sa ceri ajutorul!
Nu te vizitez de multa vreme, dar ma bucur ca ai decis sa continui. Ce pot sa iti spun este ca se pot face bani din blogging si sper ca vei reusi.
Bafta si sper sa reusesti in ceea ce ti-ai propus.
Mie mi se pare foarte ok blog-ul tau si sper sa nu dispari din lumea online…este un blog bine facut si mie care lucrez in IT imi este chiar util. Multa bafta si cat mai multe articole. Cred ca trebuie sa ai multe reclame pe blogul tau daca vrei sa ajungi pe profit cu el, reclame care vin daca ai multi oameni care iti viziteaza blogul asa ca nu pot sa iti doresc decat sa iti intre cat mai multi pe blog. Eu unul o voi face…
Eu sunt alaturi de tine.
Apreciez comentariile voastre.
@Arabella Îţi mulţumesc. Chiar şi atunci când am fost obligat să închid blogul, am fost surprins de numărul mare de mesaje primite.
@Mihai Până a avea „mai multe” reclame, trebuie să am măcar un banner, ceva… Timp de 14 luni, n-am avut nici un fel de publicitate.
@Emil Îţi mulţumesc pentru link-ul de ieri şi pentru încurajări. Sper să reuşim amândoi cu blogul, mai ales că nu conţinutul este cel care ne lipseşte, poate doar un pic de vizibilitate.
@MalwareList Eşti unul dintre cititorii cu vechime ai acestui blog şi ştii că decât să scriu un lucru prost, mai bine am evitat. Acum situaţia se reflectă la nivelul întregului blog. Dacă nu dispun de resurse pentru a continua la un nivel acceptabil, decât să-mi bat joc de ce-am făcut până acum, mai bine trag obloanele.
@Avadanei Andrei. De vreo săptămână tot studiez, însă alternativele par destul de confuze. Sunt în situaţia (deloc de invidiat) în care ceva trebuie făcut, dar nu ştiu exact ce anume.
Succes! Câștigurile te vor motiva să faci cu mai multă plăcere articolele de pe blog.
sa te plimbi in parc, sa mergi la munte sau sa joci o miuta nu sunt activitati profitabile neaparat, dar asta nu inseamna ca trebuie sa renunti la ele
de ce ai renunta deci la blog, daca scrii de placere? in plus, daca scrii cu adevarat de placere si despre lucrurile care te pasioneaza si la care te pricepi, atunci va veni si castigul, mai devreme sau mai tarziu, nu stiu daca de sf Andrei si nu cred ca are importanta
in incjheiere, un sfat practic: seteaza butonul de ReTweet de pe blog in asa fel incat sa scurteze automat linkurile (care, in general, sunt prea lungi pt twitter
)
succes
Vă salut cu respect şi bine aţi venit pe blogul Stefa Media.
Am pornit acest blog din entuziasm şi tot entuziasmul este cel care m-a făcut să continui, în ciuda reacţiilor destul de timide. În continuare cred că este nevoie de un blog (de IT) care să explice lucruri, şi nu să le complice, însă nu ştiu dacă sunt persoana cea mai potrivită pentru această sarcină.
Poate şi în lumina evenimentelor de dată recentă, n-am putut să nu sesizez că, pe româneşte vorbind, mă învârt în jurul cozii. 2-3 comentarii per articol, 1-2 cititori mulţumiţi şi un număr de atât mic de backlink-uri într-un an, încât Google a început să le calculeze prin „rotunjire”. Nu aştept cine ce câştiguri financiare, dar sunt într-o dilemă: sau blogul e valoros (şi atunci e normal să producă şi altceva în afară de mulţumirea sufletească), sau n-are nici o valoare şi atunci lăsăm locul celor care se pricep mai bine.
Mulţumesc pentru observaţia în legătură cu link-urile pentru Twitter. Urmează (poate chiar în această seară) să le trec prin bit.ly.
@Andrei nu inteleg de ce esti asa de dur cu tine / ce se intampla ? daca ai reusit sa faci pana acuma aticole cu “profesionalism” (daca imi perimti sa zic asa) de ce sa nu poti sa faci si de acum pe viitor ? Si cum vad ca vorbesti despre casitgurii / profit parca as dona eu doar sa mai continue acest blog dupa cum sii eu inca de la inceput te-am apreciat foarte mult si parca parca ar fi si pacat ca sa nu mai continui acest blog
PS: Scuze de interventie
Cătălin,
Salut Cătălin şi n-ai de ce să-ţi ceri scuze. Mă bucură orice comentariu la subiect, cu atât mai mult cu cât vine din partea unui cititor de nădejde al acestui blog, blogăr la rândul lui şi care înţelege foarte bine că realizarea de noi articole, administrarea şi promovarea unui blog, e o sarcină destul de dificilă. Am făcut un „pact” cu mine însumi. Ori „la bal”, ori „la spital”, spune o vorbă din bătrâni căreia am început să-i percep sensurile mult mai bine decât mi-aş fi dorit.
Incidentul din luna martie nu va trece de la sine, iar după această scurtă perioadă de acalmie, mă aşteaptă o nebunie întreagă.