Dacă vă aduceţi aminte, atunci când am vorbit despre ce sunt parolele şi cum ar trebui să arate o parolă sigură (în fapt, au fost mai multe articole), spuneam că este extrem de riscant să vă bazaţi pe reţea sau pe un sistem a cărui securitate NU este garantată. Sustragerea datelor confidenţiale (conturi, parole) [...]]]> Bine v-am regăsit. Încerc să sparg monotonia instalată cu un articol de sezon, util (sper) acelora dintre voi care aşteaptă, cu bagajele deja făcute, să plece concediu, ori într-o binemeritată vacanţă. Şi cum mulţi sunteţi deja „dependenţi” de internet, este aproape sigur ca prin peregrinările voastre să vină un moment în care să folosiţi o conexiune wireless locală (celebrele hot spot-uri), sau chiar un sistem străin (cel mai probabil într-un internet cafe).

Dacă vă aduceţi aminte, atunci când am vorbit despre ce sunt parolele şi cum ar trebui să arate o parolă sigură (în fapt, au fost mai multe articole), spuneam că este extrem de riscant să vă bazaţi pe reţea sau pe un sistem a cărui securitate NU este garantată. Sustragerea datelor confidenţiale (conturi, parole) sau furtul de identitate sunt infracţiuni electronice care, deşi par desprinse din scenariile Hollywoodului (cine a văzut The Net / Reţeaua înţelege), înfăţişează o realitate îngrijorătoare.

Ar fi păcat ca un moment de neatenţie (sau necunoaşterea regulilor elementare de protecţie) să vă strice cele câteva momente de relaxare pentru care aţi muncit din greu, un an întreg. Fără a fi adeptul unui comportament paranoic (nu cred într-un Big Brother, deşi aş fi primul care ar îmbrăţişa o astfel de soluţie), cred că o serie de măsuri de precauţie se impun. Şi voi aborda separat cele două aspecte: reţelele wireless publice vs. internet cafe-urile.

(...)
Citeşte integral articolul Comportamentul online. Reţele wireless şi sisteme publice (1,053 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2010. | Permalink | 18 comentarii
Articol din categoria: Parolare şi criptare, SECURITATE ŞI INTIMITATE

Sărbătorile au trecut (sau cel puţin, majoritatea dintre ele) şi este vremea să redevenim serioşi, asta măcar în perspectiva datelor pe care am să vi le prezint în continuare. Subiectul este unul care s-a mai bucurat de atenţie în paginile acestui blog, şi anume: protejarea parolelor, iar dat fiind faptul că articolul de [...]]]> Ce-i drept, în ultimele două săptămâni, am preferat să vă fac cunoscute o serie de reduceri şi promoţii, în paralel cu o afişarea unei colecţii de resurse (teme, imagini de fundal, pictograme, ş.a.m.d.), fără a intra în subtilităţi sau în probleme de fond. Nu aveam dispoziţia necesară unor analize stufoase, şi cred că nici voi n-aţi fi fost dispuşi să vă „asezonaţi” sarmalelor şi friptura de revelion cu ameninţările informatice din luna decembrie.

Sărbătorile au trecut (sau cel puţin, majoritatea dintre ele) şi este vremea să redevenim serioşi, asta măcar în perspectiva datelor pe care am să vi le prezint în continuare. Subiectul este unul care s-a mai bucurat de atenţie în paginile acestui blog, şi anume: protejarea parolelor, iar dat fiind faptul că articolul de faţă face parte dintr-o colecţie, n-am să reiau discuţia despre ce sunt parolele şi cum ar trebui să arate o parolă sigură sau metoda de securizare a unei parole obişnuite (a se citi nesigure) cu ajutorul unei „fraze parolă”. Mai mult, în măsura timpului disponibil, voi încerca să actualizez şi celelalte materiale, luând în considerare şi comentariile voastre.

(...)
Citeşte integral articolul Protejarea parolelor. Studiul CPP din Marea Britanie (908 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2010. | Permalink | 15 comentarii
Articol din categoria: Parolare şi criptare, Trucuri şi sfaturi

Pentru început, vreau să vă prezint o metodă foarte simplă de alegere a unei parole, una care-i va mulţumit inclusiv pe adepţii „12345”. Cu ghilimele de rigoare, unii dintre voi „s-au plâns” că nu pot reţine o parolă complicată şi lipsită de orice logică, în genul celor generate de KeePass. Am scotocit pe internet, mi-am stresat neuronii, amintindu-mi că exista un site ce transformă parolele nesigure în unele sigure, în baza unei hărţi.

După [...]]]> Săptămâna trecută, am vorbit despre parole, ce sunt acestea şi cum ar trebui să arate o parolă sigură. A fost un articol pe placul cititorilor (drept dovadă cele voturile obţinute pe FTW şi comentariile care au însoţit materialul), însă dacă vă mai aduceţi aminte, promiteam să revin cu noi materiale pe aceeaşi temă.

Pentru început, vreau să vă prezint o metodă foarte simplă de alegere a unei parole, una care-i va mulţumit inclusiv pe adepţii „12345”. Cu ghilimele de rigoare, unii dintre voi „s-au plâns” că nu pot reţine o parolă complicată şi lipsită de orice logică, în genul celor generate de KeePass. Am scotocit pe internet, mi-am stresat neuronii, amintindu-mi că exista un site ce transformă parolele nesigure în unele sigure, în baza unei hărţi.

După lupte seculare (dar care n-au durat 30 de ani, ci un weekend întreg), am găsit site-ul respectiv, Password Chart îi zice, iar în câteva cuvinte voi încerca să vă explic cum să-l folosiţi şi… cel mai important… de ce ?!

(...)
Citeşte integral articolul Securizarea unei parole obişnuite cu ajutorul unei fraze parolă (386 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2009. | Permalink | 13 comentarii
Articol din categoria: GHIDURI ŞI TUTORIALE, Parolare şi criptare

Şi nu vorbesc întâmplător de acest clivaj. Alegerea unei parole şi păstrarea ei în siguranţă reprezintă două lucruri diferite. Nu este suficient să avem o parolă sigură (o să vedem imediat ce presupune acest lucru), dacă nu suntem capabil să o protejăm de privirile indiscrete.

Din nefericire „Dicţionarul Explicativ al limbii Române”, nu ne ajută foarte mult, iar singura definiţie care ar putea fi considerată acceptabilă pentru [...]]]> După ce am aflat de curând despre listele cu parole ce-au ajuns să circule pe internet şi v-am prezentat reacţiile unora dintre personajele implicate, am zis că pentru azi ar fi bine să vedem ce anume reprezintă o parolă şi care sunt cele mai sigure modalităţi de a alege şi de a stoca o parolă.

Şi nu vorbesc întâmplător de acest clivaj. Alegerea unei parole şi păstrarea ei în siguranţă reprezintă două lucruri diferite. Nu este suficient să avem o parolă sigură (o să vedem imediat ce presupune acest lucru), dacă nu suntem capabil să o protejăm de privirile indiscrete.

Ce este o parolă ?

Din nefericire „Dicţionarul Explicativ al limbii Române”, nu ne ajută foarte mult, iar singura definiţie care ar putea fi considerată acceptabilă pentru parolă este: „cuvânt secret sau formulă secretă de recunoaştere”.

Mai bine decât deloc, dar hai să particularizăm. Şi plecăm de la elementele descriptive. Cuvânt sau formulă secretă ?! Păi ce implică acest lucru ? Un şir de caractere. Ce fel de caractere ? Litere, cifre, semne, spaţii. Şi ce scop are acest cuvânt ? De recunoaştere sau de autentificare.

Să le spunem cap la cap:

„Parola reprezintă un şir de caractere (litere, cifre, semne, spaţii) prin intermediul căruia, o persoană (sau organizaţie) îşi certifică identitatea şi dreptul de a accesa anumite resurse.”

(...)
Citeşte integral articolul Ce sunt parolele şi cum ar trebui să arate o parolă sigură (1,965 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2009. | Permalink | 28 comentarii
Articol din categoria: Materiale teoretice, Parolare şi criptare, PREZENTĂRI, SECURITATE ŞI INTIMITATE

Câţi dintre dumneavoastră obişnuiesc că protejeze un document înainte să-l trimită pe email sau să-l „pună pe share” ?

Dacă vă gândiţi că poate nu este nevoie şi criptarea documentelor este ceva care se practică doar la Pentagon sau în filme, vă rog să analizaţi cu atenţie următoarele două scenarii:

A trecut vremea când o căsuţă de e-mail avea 4Mb, iar transferul fişierelor se făcea pe dischete de 3.5 sau casete. Acum toată lumea se foloseşte de poşta electronică, mai ales [...]]]> Securitatea pe internet tinde să devină un deziderat din ce în ce mai greu de atins. Suntem asaltaţi de viruşi, troieni, spyware sau adware, primim zilnic porţia de spam-uri, dar cu toate acestea, cel mai mare risc pentru securitatea personală îl constituie chiar propriile acţiuni.

Câţi dintre dumneavoastră obişnuiesc că protejeze un document înainte să-l trimită pe email sau să-l „pună pe share” ?

Dacă vă gândiţi că poate nu este nevoie şi criptarea documentelor este ceva care se practică doar la Pentagon sau în filme, vă rog să analizaţi cu atenţie următoarele două scenarii:

Cazul ataşamentelor nesecurizate

A trecut vremea când o căsuţă de e-mail avea 4Mb, iar transferul fişierelor se făcea pe dischete de 3.5 sau casete. Acum toată lumea se foloseşte de poşta electronică, mai ales când există Gmail, Hotmail sau Yahoo (plus alţii) care oferă aceste servicii pe gratis. Astfel se pot trimite mesaje destul de mari, din câte ştiu 20Mb la Gmail şi 10Mb la Yahoo, iar ponderea principală în cazul multor mesaje o constituie ataşamentele. În principiu puteţi să ataşaţi orice unui mesaj: o poză, un document, o arhivă, etc. Aveţi însă certitudinea că doar persoana căreia îi trimiteţi mesajul este şi singura care va avea acces la conţinutul lui ?

Dacă există o redirecţionare (eng. forward) făcută de pe acea adresa şi ataşamentul ajunge în „mâinile” unei persoane complet străine ? Sau dacă destinatarul de drept permite, voluntar sau involuntar, accesul unor terţe persoane la căsuţa de mail ?

(...)
Citeşte integral articolul Criptarea documentelor. Standardul AES. Aplicaţii (837 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2009. | Permalink | 5 comentarii
Articol din categoria: GHIDURI ŞI TUTORIALE, INTERNET, Parolare şi criptare