Tot în virtutea obişnuinţei, principalii actori din acest an au fost Antena 1, Pro TV, TVR 1 şi surpriza numită Etno TV. Bine, Etno TV a reuşit o adevărată performaţă anul trecut devansând TVR-ul, ceea ce face ca cifrele din acest an să vină drept o consolidare în rândul preferinţelor telespectatorilor, însă nu despre acest post am să vorbesc, ci despre Antena 1 care a tranşat, într-o premieră atât de categoric, eterna sa dispută cu Pro TV.

Vă mărturisesc din [...]]]> Ca de fiecare dată în ultimul deceniu şi, cu precădere odată ce bugetele pentru publicitate au scăzut dramatic, cumpăna dintre ani reprezintă pentru principalele televiziuni comerciale din România (cărora li se adaugă eternul şi fascinantul TVR) o bătălie pentru rating şi implict, pentru cota de piaţă revendicată.

Tot în virtutea obişnuinţei, principalii actori din acest an au fost Antena 1, Pro TV, TVR 1 şi surpriza numită Etno TV. Bine, Etno TV a reuşit o adevărată performaţă anul trecut devansând TVR-ul, ceea ce face ca cifrele din acest an să vină drept o consolidare în rândul preferinţelor telespectatorilor, însă nu despre acest post am să vorbesc, ci despre Antena 1 care a tranşat, într-o premieră atât de categoric, eterna sa dispută cu Pro TV.

Vă mărturisesc din start că nu sunt printre fanii lui Dan Negru şi nici nu gust genul de divertisment oferit cu atâta generozitate de postul din Băneasa. Nu-l consider nici mai bun, nici inferior altor producţii de gen, pur şi simplu nu-mi place. Ceea ce nu înseamnă că nu pot judeca obiectiv prestaţia respectivului prezentator, aflat pentru a douăsprezecea oară în calitate de gazdă a Revelionului la Antena 1 (un veritabil subiect de Cartea Recordurilor) şi, cu mai puţin, nu pot contrazice cifrele care au plasat „Revelionul de poveste” pe primul loc în target-ul urban, cu un rating de 14,4% şi o cotă de piaţă de 31,4%. Ca număr, asta înseamnă aproximativ 1.669.000 de telespectatori.

(...)
Citeşte integral articolul Revelionul 2012 şi bătălia rating-urilor (768 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2012. | Permalink | 16 comentarii
Articol din categoria: PREZENTĂRI

Departe de a fi o capodoperă a francizei, Star Wars special de sărbători este un spectacol [...]]]> La Mulţi Ani. Sper că aţi păşit cu dreptul în 2012. Şi cu stângul se acceptă, câtă vreme ajungeţi unde trebuie… adică pe blogul Stefa Media. Iar dacă tot sunteţi aici, profit de ocazie pentru a vă reaminti cele spuse în ajunul Anului Nou, de ce consider 2012 un moment de răscruce şi cât de importantă se va dovedi, într-un viitor extrem de apropiat, atitudinea. Vom avea însă timp destul să discutăm. Până atunci, propun să ne relaxăm, să continuăm petrecerea (astăzi fiind şi sărbătoare, cu atât mai mult) şi am pregătit un material video ce se pretează momentului, anume Star Wars Holiday Special sau Star Wars, special de sărbători.

Departe de a fi o capodoperă a francizei, Star Wars special de sărbători este un spectacol de televiziune produs în 1978, regizat de Steve Binder, şi difuzat, atenţie, o singură dată. Pe 17 noiembrie 1978. De CBS în Statele Unite, respectiv CTV în Canada. Dar asta are mai puţină importanţă. Ce contează este că show-ul reprezintă printre primele (dacă nu chiar prima) încercare de a profita de isteria Star Wars (cu doar un an în urmă se lansase Star Wars: Episodul IV. O nouă speranţă), iar înregistrarea descoperită din întâmplare pe YouTube redă fidel atmosfera de pionierat a acelor ani. Să nu uităm că George Lucas îşi va forma propriul studio de efecte speciale – ILM – Industrial Light & Magic – pentru a realiza în condiţii mulţumitoare filmul din 1977.

(...)
Citeşte integral articolul Aţi văzut Star Wars special de sărbători ? (350 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2012. | Permalink | 6 comentarii
Articol din categoria: PREZENTĂRI

Condusă după reguli eficiente ori alteori hilare, de persoane mai mult sau mai puţin specializate, publicitatea românească din anii 50, 60, 70 şi până la jumătatea anilor 80 a produs rezultate spectaculoase în condiţiile date şi nu întâmplător, unele mărci din acea perioada au reuşit să reziste şi chiar să prospere după 1990 (vinurile Murfatlar, ciocolata Rom, Kandia sau Măgura, electrocasnicele Artic), în timp ce altele încep sa reapară după o perioadă de pauză [...]]]> Anul trecut, parte a temei de seminar, am făcut o prezentare a publicităţii româneşti din perioada comunistă şi nu mică mi-a fost mirarea să observ că deşi publicitatea apare invariabil asociată cu societatea liberă sau democratică, acolo unde se aplică legea cererii şi a ofertei, a existat o publicitate specifică sistemului socialist.

Condusă după reguli eficiente ori alteori hilare, de persoane mai mult sau mai puţin specializate, publicitatea românească din anii 50, 60, 70 şi până la jumătatea anilor 80 a produs rezultate spectaculoase în condiţiile date şi nu întâmplător, unele mărci din acea perioada au reuşit să reziste şi chiar să prospere după 1990 (vinurile Murfatlar, ciocolata Rom, Kandia sau Măgura, electrocasnicele Artic), în timp ce altele încep sa reapară după o perioadă de pauză (biscuiţii Eugenia). De asemeni, cu toate că o serie de mărci (sau branduri, dacă acceptaţi un englezism) româneşti de tradiţie, cum ar fi produsele cosmetice Farmec, apa minerală Borsec sau instituţii gen Casa de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.) preced perioada comunistă, acestea şi-au consolidat imaginea în anii, pentru mulţi, de tristă amintire.

În prima parte a acestui articol, plecând de la considerente de ordin istoric, voi face o trecere în revistă a agenţiilor de publicitate existente la acea dată, abordând apoi rolul publicităţii în regimul comunist.

(...)
Citeşte integral articolul Publicitatea în comunism. Context istoric şi agenţii de publicitate (1,813 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2011. | Permalink | 3 comentarii
Articol din categoria: PREZENTĂRI

Prince of Persia rămâne primul joc adaptat pe toate platformele disponibile (Apple II, Amiga, Amstrad CPC, NES,Sega CD, Genesis/Mega Drive, Atari ST, ZX Spectrum, MS-DOS, Xbox 360 şi chiar iOS), ceea ce-l plasează în topul celor mai bine vândute titluri din istorie şi face din prinţul nostru un personaj [...]]]> În 1989, Jordan Mechner (proaspăt absolvent al Universităţii Yale, dar fără o experienţă considerabilă în domeniul creării jocuri video unde se putea lăuda cu un singur titlu – Karateka, 1984) reuşea să surprindă pe toată lumea cu ultima sa creaţie bazată pe aventurile unui ipotetic prinţ la Persiei. V-aţi dat seama că vorbesc despre Prince of Persia, jocul produs iniţial pentru Apple II, continuat cu succes în ultimele două decenii şi transpus de curând pe marile ecrane.

Prince of Persia rămâne primul joc adaptat pe toate platformele disponibile (Apple II, Amiga, Amstrad CPC, NES,Sega CD, Genesis/Mega Drive, Atari ST, ZX Spectrum, MS-DOS, Xbox 360 şi chiar iOS), ceea ce-l plasează în topul celor mai bine vândute titluri din istorie şi face din prinţul nostru un personaj la fel de popular precum „ariciul” Sonic sau „instalatorul” Mario. Dar aceste lucruri ţin de istoria recentă, în timp ce subiectul articolului ne poartă spre Persia Antică, tărâmul celor o mie şi una de nopţi, la poveştile Sherezadei sau, mai nou, la scrierile lui Wilhelm Hauff.

Acţiunea din Prince of Persia este plasată… în Persia (pălărie într-un picior, ghici ciupercă ce-i), pe actualul teritoriu al Iranului, unde în lipsa Sultanului plecat la război într-o ţară vecină, marele vizir Jaffar (ar fi un prim-ministru, după regulile actuale) încearcă să uzurpe tronul, forţând-o pe fiica acestuia să-l ia în căsătorie. Ameninţată cu o execuţie sumară, Prinţesa acceptă ultimatumul fără să ştie că singura sa speranţă, „prinţul” de care se îndrăgostise este deja închis în temniţele vizirului şi are la dispoziţie mai puţin de 60 de minute pentru a o salva şi a-l învinge pe vizir. Povestea este una cu happy-end pentru tânărul cuplu care vor trăi fericiţi (timp de unsprezece zile după cum aflăm din Prince of Persia 2: The Shadow and the Flame), în timp ce Jaffar îşi primeşte binemeritata pedeapsă. Dar a fost ea „binemeritată” ?

(...)
Citeşte integral articolul Prince of Persia. Cine a fost Jaffar ? (735 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2011. | Permalink | 10 comentarii
Articol din categoria: PREZENTĂRI

În ultima perioadă însă, odată ce Stefa Media a început să se transforme dintr-un blog generalist de IT într-unul dedicat mai degrabă jocurilor din perioada anilor 90 sau jocurilor DOS (deşi formularea este uşor inexactă), filmuleţele respective au respectat acestă orientare, iar materialul de astăzi nu face [...]]]> Una din caracteristicile acestui blog, şi pe care intenţionez să o păstrez în noul format, o reprezintă filmuleţul de vineri, plasat de obicei sub sintagma vineri e video. Şi spun, de obicei, întrucât materialele au fost publicate în mai toate zilele săptămânii, în funcţie de timpul disponibil, de inspiraţie (sau de lipsa acesteia) sau de context, alternând genul filmuleţelor prezentate, de la producţii educative precum cele din seria Symantec sau F-secure, la cele menite doar să ne descreţească frunţile.

În ultima perioadă însă, odată ce Stefa Media a început să se transforme dintr-un blog generalist de IT într-unul dedicat mai degrabă jocurilor din perioada anilor 90 sau jocurilor DOS (deşi formularea este uşor inexactă), filmuleţele respective au respectat acestă orientare, iar materialul de astăzi nu face excepţie.

Pe durata a doar patru minute (chiar mai puţin dacă facem abstracţie de introducerea „batman like”), autorul materialului rememorează câteva jocuri clasice, iar dacă dacă tentativa sa nu este nici prima şi poate nici cea mai elocventă pentru perioada respectivă, mi-a atras atenţia selecţia făcută, una care denotă participarea directă la evenimente. Să vă explic. Este uşor să numeşti titluri celebre precum Doom, Prince of Persia sau Mortal Kombat, însă doar un cunoscător al genului ar include pe aceeaşi listă Wacky Wheels, Transport Tycoon, Raptor sau ar marca, atât de distinct, momentul 3DFx.

Paranteză. Lansat în 1997, cipul grafic Voodoo 3dfx oferea o performanţă net superioară plăcilor video 2D/3D dezvoltate Creative, S3 sau ATI, aducând în premieră o serie de efecte 3D precum cartografierea PMI, Z-buffering şi anti-aliasing, iar de atunci piaţa jocurilor s-a schimbat radical. Personal, înclin să cred că această schimbare a fost una negativă, întrucât favorizează aspectele de suprafaţă în detrimentul substanţei, iar cel mai bun exemplu rămâne Prince of persia 3D, o glumă (proastă) în comparaţie cu seria originală.

(...)
Citeşte integral articolul Să ne amintim de câteva jocuri vechi (237 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2011. | Permalink | 3 comentarii
Articol din categoria: PREZENTĂRI

Întâmplarea face ca să am în minte de ceva vreme un articol dedicat Twitter-ului (în fapt, vor fi două materiale distincte tocmai pentru a nu testa răbdarea cititorilor), drept pentru care momentul aniversar, deşi sărbătorit cu întârziere, se pliază perfect articolului de vineri. Doar… vineri e video.

Twitter îşi află originea într-o [...]]]> În urmă cu câteva zile, un eveniment a trecut aproape neobservat, anume aniversarea platformei de microblogging Twitter care a împlinit frumoasa vârstă de 5 ani. Şi-a încheiat primul mandat, puteţi spune. Tăcerea a fost surprinzătoare, mai ales că Twitter-ul continuă să câştige adepţi în România şi n-o pot pune decât pe seama deturnării atenţiei provocate de lansările, aproape simultane, a celor două browsere web ce domină piaţa: Internet Explorer (versiunea 9) şi Mozilla Firefox 4.

Întâmplarea face ca să am în minte de ceva vreme un articol dedicat Twitter-ului (în fapt, vor fi două materiale distincte tocmai pentru a nu testa răbdarea cititorilor), drept pentru care momentul aniversar, deşi sărbătorit cu întârziere, se pliază perfect articolului de vineri. Doar… vineri e video.

Twitter îşi află originea într-o şedinţă prelungită de brainstorming avută de membrii companiei de podcasting Odeo în 2006, când Jack Dorsey a venit cu ideea creării unui serviciu de SMS care să faciliteze comunicarea în interiorul unui grup. La acea dată, „grupul” imaginat de Jack Dorsey era unul restrâns, şi nici prin gând nu i-ar fi trecut că peste cinci ani vor exista numai puţin de 190 de milioane conturi (a se nu se confunda cu numărul de vizitatori, iar cifrele sunt din 2010), cu aproape 500.000 de conturi create zilnic.

(...)
Citeşte integral articolul Twitter, aniversarea. Vineri e video (584 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2011. | Permalink | 5 comentarii
Articol din categoria: INTERNET, PREZENTĂRI

Data n-a reprezentat vreo surpriză, ea fiind confirmată de Microsoft în urmă cu două săptămâni pe blogul TechNet şi membrilor MSDN, însă altceva mi-a atras atenţia, şi anume lansarea simultană a Windows 7 SP1 RTM şi Windows Server 2008 R2 SP1 RTM, o dovadă în plus că gigantul din Redmond încearcă să-şi sincronizeze paşii. Între noi fie vorba, nici nu aveau motive să întârzie încă şi [...]]]> În condiţiile în care primul Service Pack pentru Windows 7 fusese distribuit partenerilor OEM şi, invariabil, îşi găsise drumul pe torrrente, era doar o chestiune de timp până la apariţia versiunii oficiale Windows 7 SP1 RTM. Inevitabilul s-a produs pe 22 februarie 2011, odată ce pachetul a devenit accesibil utilizatorilor de Windows 7 de pretutindeni prin procesul de actualizare automată.

Data n-a reprezentat vreo surpriză, ea fiind confirmată de Microsoft în urmă cu două săptămâni pe blogul TechNet şi membrilor MSDN, însă altceva mi-a atras atenţia, şi anume lansarea simultană a Windows 7 SP1 RTM şi Windows Server 2008 R2 SP1 RTM, o dovadă în plus că gigantul din Redmond încearcă să-şi sincronizeze paşii. Între noi fie vorba, nici nu aveau motive să întârzie încă şi mai mult lansarea acestui Service Pack, întrucât spre deosebire de vremuri ceva mai îndepărtate, când actualizările în cauză erau menită să rezolve probleme grave de securitate, de această dată Windows 7 SP1 pare mai degrabă un exerciţiu de imagine, venit pe principiul „să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic”.

Contrar versiunilor precedente de Windows, precum XP sau Vista, unde instalarea pachetului de actualizări reprezenta o miză fiind aşteptată nerăbdare, de această dată Microsoft nu oferă suficiente motive pentru a exagera cu grija. De unde şi tonul destul de calm al acestui articol. Prin comparaţie, în august 2004 când a apărut Windows XP Service Pack 2, atât de necesar întrucât aducea un firewall, o versiune incipientă a ceea ce numim astăzi Data Execution Prevention (DEP) şi oferea utilizatorilor (tot în premieră) posibilitatea de a-şi gestiona setările de securitate într-un cadru organizat prin intermediul Windows Security Center, entuziasmul meu era ceva mai mare.

(...)
Citeşte integral articolul Windows 7 SP1 RTM. Acum disponibil oficial (404 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2011. | Permalink | Încă nu există cometarii
Articol din categoria: PREZENTĂRI

Din biografia lui Brâncuşi se cuvine să amintim că a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, apoi École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié. În 1906 refuză să devină practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite faimoase, „Rien [...]]]> Google s-a gândit să facă o surpriză utilizatorilor din România, iar astăzi logo-ul paginii google.ro este dedicat marelui artist Constantin Brâncuşi. Născut pe 19 februarie 1876 la Hobiţa în judeţul Gorj, contribuţia lui Brâncuşi la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană rămâne de neegalat şi este păcat că atât pe parcul vieţii artistului, cât şi după aceea, numele său capătă recunoştinţa binemeritată cu precădere în afara graniţelor ţării.

Din biografia lui Brâncuşi se cuvine să amintim că a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, apoi École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié. În 1906 refuză să devină practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite faimoase, „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu creşte nimic).

Urmează o carieră prodigioasă a cărei punct de apogeu este atins la jumătatea anilor 1940 când Brâncuşi participă la cele mai importante expoziţii colective de sculptură din Statele Unite, Franţa, Elveţia, Olanda sau Anglia.

Constantin Brâncuşi se stinge din viaţă la 16 martie 1957 la Paris, iar guvernul de atunci al României refuză să accepte lucrările lăsate prin testament de artist, considerându-l un reprezentat al „formalismului burghez cosmopolit”. Asta în timp ce Franţa, ţara adoptivă, îi acordă postum titlul de membru al Academiei Franceze.

Printre cele mai cunoscute lucrări realizate de Brâncuşi se numără „Sărutul”, „Poarta Sărutului”, „Coloana Infinitului”, „Masa Tăcerii”, „Rugăciunea”, „Muza Adormită”, „Pasărea Măiastră” sau „Domnişoara Pogany”.

(...)
Citeşte integral articolul Google ni-l aduce pe Brâncuşi (216 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2011. | Permalink | 23 comentarii
Articol din categoria: PREZENTĂRI

Iar astăzi fiind vineri, nu puteam să ratez şansa de a prezenta un filmuleţ din categoria vineri de video, o decizie care se doreşte a fi inspirată. Sigur, nu alegerea [...]]]> Bine v-am regăsit. După cum bine ştiţi, lipsa unor noi articole pe blogul Stefa Media se datorează programului destul de încărcat din această perioadă şi stabilirea altor priorităţi, în condiţiile în care blogging-ul a fost şi rămâne doar un hobby. De fapt, îmi propusesem ca următorul articol să-l scriu în a doua jumătate a lunii februarie (odată sesiunea încheiată), dar graţie aluziilor mai mult sau mai puţin subtile primite pe Twitter mă văd nevoit să devansez acest termen şi, cu toate că activitatea va fi una sporadică, lipsită de continuitate, ne vom reauzi de câteva ori.

Iar astăzi fiind vineri, nu puteam să ratez şansa de a prezenta un filmuleţ din categoria vineri de video, o decizie care se doreşte a fi inspirată. Sigur, nu alegerea propriu-zisă a materialului a reprezentat cea mai mare dificultate, ci găsirea câtorva cuvinte (la obiect) capabile să susţină prezentarea, gândurile mele (să nu spun temerile) îndreptându-se spre examenele rămase şi nu spre evenimentele din urmă cu trei decenii care fac obiectul următorului clip video. Cu toate acestea…

Sub titlul „Forgotten 80s Nintendo Games”, Dan Meth (un caricaturist cunoscut în Stale Unite şi câştigător al premiului Streamy Awards – Best Animated Web Series) a creat pentru College Humor nu vreun top (aşa cum s-ar crede la prima vedere) ci o trecere în revistă a câtorva evenimente care au marcat anii ’80, în binecunoscutul stil Nintendo.

Aţi auzit de jocuri precum Dirty Dancing, Cool Runnings, Rain Man, Tear down this wall sau Field of Dreams ? Nu. Şi nici n-ar fi fost posibil. Ce face Dan Meth (şi încă foarte bine) este să folosească un simbol al acelei perioade – consola Nintendo („cultural icon” i-ar spune americanii) pentru a obţine un răspuns mai degrabă emoţional din partea publicului, conştient fiind de rezonanţa pe care termeni precum Tschernobyl sau Tiananmen o au încă în memoria colectivă.

(...)
Citeşte integral articolul Jocuri din anii ’80… sau aşa s-ar zice (430 cuvinte)

Copyright © Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice, 2011. | Permalink | 3 comentarii
Articol din categoria: PREZENTĂRI