<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice &#187; Materiale teoretice</title>
	<atom:link href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.stefamedia.ro</link>
	<description>Pentru studentul sau utilizatorul obişnuit, interesat de comunicare şi relaţii publice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 13 Jan 2012 10:12:30 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=</generator>
<xhtml:meta xmlns:xhtml="http://www.w3.org/1999/xhtml" name="robots" content="noindex" />
		<item>
		<title>De ce Linux nu este un sistem de operare ? Guest post</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/de-ce-linux-nu-este-un-sistem-de-operare-guest-post/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/de-ce-linux-nu-este-un-sistem-de-operare-guest-post/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Feb 2011 20:07:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>George</dc:creator>
				<category><![CDATA[Guest Post]]></category>
		<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[distribuţii Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Linus Torvalds]]></category>
		<category><![CDATA[linux]]></category>
		<category><![CDATA[Minix]]></category>
		<category><![CDATA[sistem de operare]]></category>
		<category><![CDATA[yo9fah.net]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=4314</guid>
		<description><![CDATA[<p>George sau yo9fah după cum este cunoscut cititorilor acestui blog ne-a pregătit o surpriză plăcută sub forma unui guest post în care vorbeşte despre istoria Linux, care sunt diferenţele între nucleu şi distribuţie sau ce reprezintă sistemele de operare. Ni se prezintă într-un limbaj accesibil caracteristicile sistemelor mono-tasking în raport cu cele multi-tasking, mono-user vs. multi-user, precum şi elementele ce compun o distribuţie Linux.</p>
<p>Articol interzis avansaţilor ! Materialul de faţă este dedicat exclusiv începătorilor, celor care au răbdarea de a citi aceste rânduri şi mai ales „celor care ştiu de toate, au un calculator în dotare, dar nu ştiu nimic”.</p>
<p>Linux aşa cum am mai spus este urmaşul sistemului de operare UNIX. Programatorii de la Bell Labs au creat sistemul de operare UNIX la sfârşitul anului [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>George</strong> sau <strong>yo9fah</strong> după cum este cunoscut cititorilor acestui blog ne-a pregătit o surpriză plăcută sub forma unui <a href="http://www.stefamedia.ro/category/blogging/guest-post/" class="liinternal"><strong>guest post</strong></a> în care vorbeşte despre istoria Linux, care sunt diferenţele între nucleu şi distribuţie sau ce reprezintă sistemele de operare. Ni se prezintă într-un limbaj accesibil caracteristicile sistemelor mono-tasking în raport cu cele multi-tasking, mono-user vs. multi-user, precum şi elementele ce compun o <strong>distribuţie Linux</strong>.</p>
<p><strong>Articol interzis avansaţilor !</strong> Materialul de faţă este dedicat exclusiv începătorilor, celor care au răbdarea de a citi aceste rânduri şi mai ales <em>„celor care ştiu de toate, au un calculator în dotare, dar nu ştiu nimic”</em>.</p>
<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2011/02/linus-torvalds-linux.jpg" ><img class="alignleft size-full wp-image-4315" title="linus-torvalds-linux" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2011/02/linus-torvalds-linux.jpg" alt="linus torvalds linux" width="200" height="200" /></a>Linux aşa cum am mai spus este urmaşul sistemului de operare UNIX. Programatorii de la Bell Labs au creat sistemul de operare UNIX la sfârşitul anului 1960, iar după 1970 el a fost foarte folosit în universităţi. Când firma AT&amp;T a cumpărat Bell Labs, a continuat dezvoltarea UNIX-ului.</p>
<p>În paralel, Universitatea Berkeley a adus propriile modificări sistemului de operare UNIX, iar ulterior au apărut numeroase variante de UNIX, marea majoritate fiind un amestec dintre varianta originală şi modificările aduse de Universitatea Berkeley. Una din variantele de UNIX disponibile se numeşte <strong>Minix</strong> şi a fost creată de Andrew S. Tanenbaum ca sistem de operare pentru studiu, scopul Minix este acela de a observa cum lucrează din interior un sistem de operare. Minix nu a evoluat pentru că el trebuie să rămână simplu pentru a putea fi uşor de studiat.</p>
<p>Linus Torvalds, un finlandez, student la acea vreme, a instalat acest sistem de operare pe primul său calculator, dar întrucât nu era mulţumit de felul cum lucrează Minix s-a decis să scrie un alt sistem de operare de tip UNIX, adică UNIX-like. În anul 1991, Linus Torvalds a început să-l programeze şi l-a numit Linux adică Linus UNIX, dar nu a scris tot codul sursă singur, ci l-a pus pe Internet cerând altor oameni ca să-l ajute. În acest fel, doritorii aveau posibilitatea să completeze codul, adăugând facilitaţi noi ori modificându-le pe cele deja existente.</p>
<p>(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/de-ce-linux-nu-este-un-sistem-de-operare-guest-post/">De ce Linux nu este un sistem de operare ? Guest post</a> (985 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2011. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/de-ce-linux-nu-este-un-sistem-de-operare-guest-post/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/de-ce-linux-nu-este-un-sistem-de-operare-guest-post/#comments">19 comentarii</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/blogging/guest-post/" title="Vizualizaţi toate articolele din Guest Post" rel="category tag">Guest Post</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/de-ce-linux-nu-este-un-sistem-de-operare-guest-post/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>19</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Calculatorul personal şi internetul, printre reperele secolului al XX-lea</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/calculatorul-personal-si-internetul-printre-reperele-secolului-al-xx-lea/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/calculatorul-personal-si-internetul-printre-reperele-secolului-al-xx-lea/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 18 Dec 2010 21:26:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bogdan-Andrei</dc:creator>
				<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[PREZENTĂRI]]></category>
		<category><![CDATA[Altair]]></category>
		<category><![CDATA[ARPANET]]></category>
		<category><![CDATA[calculatorul]]></category>
		<category><![CDATA[calculatorul personal]]></category>
		<category><![CDATA[DARPA]]></category>
		<category><![CDATA[IBM PC]]></category>
		<category><![CDATA[INTERNET]]></category>
		<category><![CDATA[istoria internetului]]></category>
		<category><![CDATA[PC]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=4035</guid>
		<description><![CDATA[<p>Fredric Brown, un scriitor american de proză SF de mici dimensiuni, într-una din lucrările sale (Answer, volumul „Angels and Spaceships”, 1954) aducea în discuţie ipoteza unui super-calculator omniscent care fiind întrebat la momentul activării dacă există Dumnezeu, răspunde sec şi fără ezitate: „Acum, da.”</p>
<p>Dincolo ipoteza tulburătoare, una care-l determină pe Dwar Ev (eroul povestirii) să dezactiveze super-calculatorul, imaginea unei societăţi umane dependente de aceste dispozitive electronice se contura încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea (chiar dacă pe moment ingineria sau robotica erau mai degrabă apanajul scriitorilor SF) şi nu este de condamnat Fredric Brown, el nefăcând altceva decât să anticipeze generaţia a cincea de calculatoare (dominată de inteligenţă artificială). Visul său îşi poate găsi un corespondent în realitate cât de curând, cercetătorii [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/12/angels-and-spaceships.jpg" ><img class="alignleft size-full wp-image-4036" title="angels-and-spaceships" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/12/angels-and-spaceships.jpg" alt="angels and spaceships" width="200" height="200" /></a>Fredric Brown, un scriitor american de proză SF de mici dimensiuni, într-una din lucrările sale (<strong>Answer</strong>, volumul „Angels and Spaceships”, 1954) aducea în discuţie ipoteza unui super-calculator omniscent care fiind întrebat la momentul activării dacă există Dumnezeu, răspunde sec şi fără ezitate: „<strong>Acum, da.</strong>”</p>
<p>Dincolo ipoteza tulburătoare, una care-l determină pe Dwar Ev (eroul povestirii) să dezactiveze super-calculatorul, imaginea unei societăţi umane dependente de aceste dispozitive electronice se contura încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea (chiar dacă pe moment ingineria sau robotica erau mai degrabă apanajul scriitorilor SF) şi nu este de condamnat Fredric Brown, el nefăcând altceva decât să anticipeze generaţia a cincea de calculatoare (dominată de inteligenţă artificială). Visul său îşi poate găsi un corespondent în realitate cât de curând, cercetătorii testând în ultimii ani posibilitatea de a implementa organismelor cibernetice funcţii asemănătoare celor umane (auz, văz, limbaj), folosind mecanisme de recunoaştere a formelor, de interpretare a imaginilor sau chiar prin recurgerea la un limbaj articulat. Sonny made by Sony.</p>
<p>În zilele noastre,<strong> Academia Naţională de Inginerie din Statele Unite</strong> (National Academy of Engineering) a realizat un top al celor mai importante descoperiri tehnologice sau realizări ce au influenţat decisiv secolul al XX-lea, iar alături de apariţia automobilului sau a avionului, a radioului, a televiziunii, a zborului în spaţiu, a laserului şi a fibrei optice, autorii au socotit de cuviinţă se amintească de calculator şi internet. Aceasta a fost motivul (sau cel puţin pretextul) pentru care în această seară mi-am îngăduit să scriu câteva rânduri despre istoria calculatorului personal şi a reţelei Internet, aducându-vă în atenţie site-ul <strong>GreatAchievements.org</strong>.</p>
<p>(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/calculatorul-personal-si-internetul-printre-reperele-secolului-al-xx-lea/">Calculatorul personal şi internetul, printre reperele secolului al XX-lea</a> (1,196 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2010. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/calculatorul-personal-si-internetul-printre-reperele-secolului-al-xx-lea/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/calculatorul-personal-si-internetul-printre-reperele-secolului-al-xx-lea/#comments">7 comentarii</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/prezentari/" title="Vizualizaţi toate articolele din PREZENTĂRI" rel="category tag">PREZENTĂRI</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/calculatorul-personal-si-internetul-printre-reperele-secolului-al-xx-lea/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Rogue antivirus (programe antivirus false). Detecţie şi înlăturare</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/rogue-antivirus-programe-antivirus-false-detectie-si-inlaturare/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/rogue-antivirus-programe-antivirus-false-detectie-si-inlaturare/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 Jul 2010 10:24:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bogdan-Andrei</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ameninţări informatice]]></category>
		<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[Soluţii de securitate]]></category>
		<category><![CDATA[antivirus]]></category>
		<category><![CDATA[malware]]></category>
		<category><![CDATA[Malwarebytes' Anti-Malware]]></category>
		<category><![CDATA[programe antivirus false]]></category>
		<category><![CDATA[Remove Fake Antivirus]]></category>
		<category><![CDATA[rogue antivirus]]></category>
		<category><![CDATA[rogue software]]></category>
		<category><![CDATA[scareware]]></category>
		<category><![CDATA[troian]]></category>
		<category><![CDATA[video]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=3766</guid>
		<description><![CDATA[<p>Spre deosebire de alte ameninţări informatice (precum viermii de internet, programele de tip spion, rootkits, ş.a.m.d.) cărora le-am dedicat materiale cuprinzătoare, n-am vorbit decât sporadic despre antiviruşii falşi (eng. rogue antivirus), însă această stare de lucruri este pe cale să se schimbe. Şi voi începe prin a elimina o confuzie.</p>
<p>Orice soft care păcăleşte utilizatorul, făcând-ul să creadă că în schimbul achiziţionării unei licenţe (fapt ce presupune o plată) va beneficia de avantaje care nu vor materializa vreodată, poartă denumirea de „rogue software” şi se înscrie în categoria programelor maliţioase (eng. malware).</p>
<p>Cea mai răspândită categorie de softuri rogue sunt programele antivirus false, cele care prin imitarea comportamentului unor antiviruşi reali extorchează utilizatorii sau, încă şi mai rău, instalează pe calculatorul gazdă un alt malware (troian, rootkit) [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Spre deosebire de alte ameninţări informatice (precum <a href="http://www.stefamedia.ro/viermii-de-internet/" class="liinternal"><strong>viermii de internet</strong></a>, programele de tip spion, <a href="http://www.stefamedia.ro/programe-anti-rootkit-gratuite/" class="liinternal"><strong>rootkits</strong></a>, ş.a.m.d.) cărora le-am dedicat materiale cuprinzătoare, n-am vorbit decât sporadic despre antiviruşii falşi (eng. rogue antivirus), însă această stare de lucruri este pe cale să se schimbe. Şi voi începe prin a elimina o confuzie.</p>
<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/07/rogue-antivirus.jpg" ><img class="alignleft size-full wp-image-3769" title="rogue-antivirus" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/07/rogue-antivirus.jpg" alt="" width="200" height="200" /></a><strong>Orice soft care păcăleşte utilizatorul, făcând-ul să creadă că în schimbul achiziţionării unei licenţe (fapt ce presupune o plată) va beneficia de avantaje care nu vor materializa vreodată, poartă denumirea de „rogue software”</strong> şi se înscrie în categoria programelor maliţioase (eng. malware).</p>
<p>Cea mai răspândită categorie de softuri rogue sunt programele antivirus false, cele care prin imitarea comportamentului unor antiviruşi reali extorchează utilizatorii sau, încă şi mai rău, instalează pe calculatorul gazdă un alt malware (troian, rootkit) ce compromite integritatea sistemului. Există şi o categorie distinctă de softuri rogue, mai puţin periculoasă dar la fel de supărătoare, aşa numitele „<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Scareware" rel="nofollow" class="liwikipedia">scareware</a>”/ excrocherii mărunte.</p>
<p>În ultimii ani (mai exact de prin 2008), softurile de tip rogue şi în special antiviruşii falşi s-au dovedit a fi o ameninţare redutabilă, răspândirea lor fiind favorizată de ignoranţa utilizatorilor. Îmi pare rău s-o spun, însă comportamentul haotic, lipsa celor mai elementare măsuri de precauţie şi nu în ultimul, rând infatuarea de care dau dovadă unii dintre internauţi, n-au făcut decât să îngraşe conturile reţelelor infracţionale.</p>
<p>Un studiu desfăşurat de Google în intervalul ianuarie 2009-februarie 2010, cifra programele antivirus false la aproximativ <strong>15% din totalul de malware disponibil</strong>, în creştere de cinci ori faţă de momentul începerii analizelor. Vremurile în care utilizatorilor de Microsoft Messenger le era oferit câte un rogue / zi (asta profitând şi de o vulnerabilitate de la acea dată a programului de mesagerie), par de-a dreptul idilice în comparaţie cu situaţia actuală, când inventivitatea autorilor acestui gen de programe merge până la oferirea de „suport tehnic prin telefon” şi te întrebi dacă nu cumva sunt mai organizaţi decât cei care ar trebuie să stopeze fenomenul.</p>
<p>Antiviruşii falşi mimează programe antivirus reale (prin design, denumire), iar modul agresiv de acţiune îi poate convinge relativ uşor pe aceia mai slabi de înger de iminenţa pericolului. Şi nu sunt departe de adevăr. O ameninţare există, dar nu cea prezentată pe ecran, majoritarelor programelor rogue antivirus încercând (şi reuşind) să plaseze pe calculatorul gazdă un troian, cel mai probabil sub forma unei extensii pentru browser-ul web, ca imagine, screensaver sau fişier ataşat mesajului „de întâmpinare”, imitând un codec, un serviciu de scanare online sau o aplicaţie cunoscută.</p>
<p>(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/rogue-antivirus-programe-antivirus-false-detectie-si-inlaturare/">Rogue antivirus (programe antivirus false). Detecţie şi înlăturare</a> (773 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2010. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/rogue-antivirus-programe-antivirus-false-detectie-si-inlaturare/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/rogue-antivirus-programe-antivirus-false-detectie-si-inlaturare/#comments">7 comentarii</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/securitate-si-intimitate/amenintari-informatice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Ameninţări informatice" rel="category tag">Ameninţări informatice</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/securitate-si-intimitate/solutii-de-securitate/" title="Vizualizaţi toate articolele din Soluţii de securitate" rel="category tag">Soluţii de securitate</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/rogue-antivirus-programe-antivirus-false-detectie-si-inlaturare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce sunt regiştrii din Windows ?</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-registrii-din-windows/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-registrii-din-windows/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 20 May 2010 18:22:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bogdan-Andrei</dc:creator>
				<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[HKEY]]></category>
		<category><![CDATA[Microsoft]]></category>
		<category><![CDATA[registry]]></category>
		<category><![CDATA[regiştrii]]></category>
		<category><![CDATA[WINDOWS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=3284</guid>
		<description><![CDATA[<p>Astăzi am avut intenţia de a scrie despre CCleaner, continuând astfel seria articolelor dedicate utilitarelor de la Piriform, dar am realizat că în lipsa unor explicaţii suplimentare, ar fi puţini cei care ar înţelege DE CE este necesară curăţarea regiştrilor. Dealtfel, într-un articol mai vechi, spuneam despre Windows că este victima propriei celebrităţi, iar cantitatea enormă de softuri disponibile (dintre care unele de o calitate îndoielnică), au făcut ca acestui sistem de operare să i se reproşeze mai multe decât este cazul.</p>
<p>Cu ce este vinovat Windows-ul, atunci când instalaţi toate programele care vă cad în mână, fără a ţine cont de sursă, recomandări ale unor site-uri pertinente şi nici măcar de propriile necesităţi ? Ce rost are să folosiţi suita Adobe doar pentru deschide un [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/05/registry-logo.png" ><img class="alignleft size-full wp-image-3285" title="registry-logo" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/05/registry-logo.png" alt="registry logo" width="200" height="200" /></a>Astăzi am avut intenţia de a scrie despre CCleaner, continuând astfel seria articolelor dedicate utilitarelor de la Piriform, dar am realizat că în lipsa unor explicaţii suplimentare, ar fi puţini cei care ar înţelege <strong>DE CE este necesară curăţarea regiştrilor.</strong> Dealtfel, într-un articol mai vechi, spuneam despre Windows că este victima propriei celebrităţi, iar cantitatea enormă de softuri disponibile (dintre care unele de o calitate îndoielnică), au făcut ca acestui sistem de operare să i se reproşeze mai multe decât este cazul.</p>
<p>Cu ce este vinovat Windows-ul, atunci când instalaţi toate programele care vă cad în mână, fără a ţine cont de sursă, recomandări ale unor site-uri pertinente şi nici măcar de propriile necesităţi ? Ce rost are să folosiţi suita Adobe doar pentru deschide un fişier *.PSD, sau Office Enterprise acolo unde nu este necesar ?</p>
<p>Un vechi proverb spune despre urmaşi, că sunt asa cum ţi-i creşti. Ei bine, Windows-ul, îl ai aşa cum ţi-l îngrijeşti. Poveştile despre reinstalarea la 2-3 luni sunt, în cel mai bun caz, subiecte de can-can, dar fără nici o legătură cu realitatea. Mult mai importantă este menţinerea regiştrilor fără erori. Dar mai întâi&#8230;</p>
<p>(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-registrii-din-windows/">Ce sunt regiştrii din Windows ?</a> (862 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2010. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-registrii-din-windows/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-registrii-din-windows/#comments">23 comentarii</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-registrii-din-windows/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>23</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce este un fişier PDF ?</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/ce-este-un-fisier-pdf/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/ce-este-un-fisier-pdf/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 11 May 2010 16:57:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bogdan-Andrei</dc:creator>
				<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[SOFTWARE GRATUIT]]></category>
		<category><![CDATA[Adobe Reader]]></category>
		<category><![CDATA[fişier]]></category>
		<category><![CDATA[Format Portabil pentru Documente]]></category>
		<category><![CDATA[Foxit Reader]]></category>
		<category><![CDATA[John Warnock]]></category>
		<category><![CDATA[PDF]]></category>
		<category><![CDATA[Portable Document Format]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=3244</guid>
		<description><![CDATA[<p>Nu cu mult timp în urmă, când am vorbit despre extensia Sun PDF Import, spuneam că PDF-ul (Portable Document Format) este un tip de fişiere introdus de Adobe Systems în 1993. V-am rămas însă dator cu o scurtă istorie a ceea ce înseamnă PDF şi de ce acest format a reuşit să se impună, acolo unde alţii au dat greş.</p>
<p>Microsoft Office îşi face apariţia în varianta pentru Mac în 1989, iar un an târziu apare şi versiunea pentru PC, ceea ce face ca tehnoredactarea documentelor în format electronic să capete un avânt nemaiîntâlnit până la acea dată. Dar tot la începutul anilor &#8217;90, s-a observat o problemă. Companiile multinaţionale aveau nevoie să poată schimba rapid fişiere între birourile răspândite pe întreg mapamondul şi, cel mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Nu cu mult timp în urmă, când am vorbit despre extensia <a href="http://www.stefamedia.ro/editarea-fisierelor-pdf-in-openoffice-org-extensia-sun-pdf-import/" class="liinternal"><strong>Sun PDF Import</strong></a>, spuneam că PDF-ul (Portable Document Format) este un tip de fişiere introdus de Adobe Systems în 1993. V-am rămas însă dator cu o scurtă istorie a ceea ce înseamnă PDF şi de ce acest format a reuşit să se impună, acolo unde alţii au dat greş.</p>
<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/05/adobe-reader-logo.jpg" ><img class="alignleft size-full  wp-image-3245" title="adobe-reader-logo" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/05/adobe-reader-logo.jpg" alt="" width="200" height="200" /></a>Microsoft Office îşi face apariţia în varianta pentru Mac în 1989, iar un an târziu apare şi versiunea pentru PC, ceea ce face ca tehnoredactarea documentelor în format electronic să capete un avânt nemaiîntâlnit până la acea dată. Dar tot la începutul anilor &#8217;90, s-a observat o problemă. Companiile multinaţionale aveau nevoie să poată schimba rapid fişiere între birourile răspândite pe întreg mapamondul şi, cel mai important, documentele respective trebuiau să nu depindă de configuraţia software sau hardware locală. Să vă dau un exemplu. Biroul din Hong Kong trimitea un document la Londra şi era esenţial ca acesta să poată fi citit, respectiv tipărit, exact în forma originală.</p>
<p>Soluţiile n-au întârziat să apară şi, pe rând Microsoft Reader, Replica, AnyView, WorldView sau Folio au încercat să acopere ceea ce lipsea documentelor tradiţionale .doc: portabilitatea şi independenţa faţă de configuraţia locală. N-au reuşit.</p>
<p>Dar John Warnock, unul dintre fondatorii companiei <strong>Adobe</strong> avea nu doar un as în mânecă, ci chiar doi. Şi anume, limbajul de programare pentru descrierea paginii <strong>Postscript</strong> şi programul <strong>Illustrator</strong> capabil să vizualizeze fişiere Postscript. Aşa se face că prin combinarea celor două tehnologii, a rezultat primul PDF, în fapt nimic altceva decât un fişier Postscript optimizat cu Acrobat Distiller.</p>
<p>(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/ce-este-un-fisier-pdf/">Ce este un fişier PDF ?</a> (1,051 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2010. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-este-un-fisier-pdf/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-este-un-fisier-pdf/#comments">25 comentarii</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/software-gratuit/" title="Vizualizaţi toate articolele din SOFTWARE GRATUIT" rel="category tag">SOFTWARE GRATUIT</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/ce-este-un-fisier-pdf/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>25</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce sunt arhivele ? Despre arhivatoare</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-arhivele-despre-arhivatoare/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-arhivele-despre-arhivatoare/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 Apr 2010 15:49:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bogdan-Andrei</dc:creator>
				<category><![CDATA[GHIDURI ŞI TUTORIALE]]></category>
		<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[7-zip]]></category>
		<category><![CDATA[arhivare]]></category>
		<category><![CDATA[arhivatoare]]></category>
		<category><![CDATA[arhivă]]></category>
		<category><![CDATA[dezarhivare]]></category>
		<category><![CDATA[dischete]]></category>
		<category><![CDATA[fişier]]></category>
		<category><![CDATA[RAR]]></category>
		<category><![CDATA[rată de compresie]]></category>
		<category><![CDATA[ZIP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=3126</guid>
		<description><![CDATA[<p>Pe blogul Stefa Media, am încercat să acord o atenţie sporită elementelor teoretice, în detrimentul senzaţionalului şi a unui trafic mai mare.</p>
<p>Am vorbit despre RSS şi nu despre RNS, despre protejarea parolelor şi a site-urilor, fără să fac haz de necazul altora. Nu ştiu în ce măsură a fost apreciată această latură, pe care cu îngăduinţă o putem numi chiar educativă, însă ceea ce am început la sfârşitul anului trecut, odată cu introducerea secţiunii de Materiale teoretice, voi continua acum, dar cu mai multă substanţă.</p>
<p>Iar în articolul de astăzi, am să vorbesc despre arhive. Ce sunt arhivele ? Ce sunt arhivatoarele (sau programele de arhivare) ? Şi care sunt principalele tipuri de fişiere de arhive. Însă înainte de a trece la subiectul articolului, permite-ţi să [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/04/zip-logo.png" ><img class="alignleft size-full wp-image-3127" title="zip-logo" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/04/zip-logo.png" alt="zip logo" width="150" height="150" /></a>Pe blogul Stefa Media, am încercat să acord o atenţie sporită elementelor teoretice, în detrimentul senzaţionalului şi a unui trafic mai mare.</p>
<p>Am vorbit despre RSS şi nu despre RNS, despre protejarea parolelor şi a site-urilor, fără să fac haz de necazul altora. Nu ştiu în ce măsură a fost apreciată această latură, pe care cu îngăduinţă o putem numi chiar educativă, însă ceea ce am început la sfârşitul anului trecut, odată cu introducerea secţiunii de <a href="http://www.stefamedia.ro/category/prezentari/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" class="liinternal"><strong>Materiale teoretice</strong></a>, voi continua acum, dar cu mai multă substanţă.</p>
<p>Iar în articolul de astăzi, am să vorbesc despre arhive. <strong>Ce sunt arhivele ?</strong> Ce sunt arhivatoarele (sau programele de arhivare) ? Şi care sunt principalele tipuri de fişiere de arhive. Însă înainte de a trece la subiectul articolului, permite-ţi să fac o constatare.</p>
<p>Cititorii obişnuiţi (vreo 30% din total, asta pentru cine „iubeşte” procentele), ştiu că sunt un utilizator destul de vechi de PC şi-mi amintesc cu nostalgie de perioada 286, 386 şi ce revoluţie a însemnat trecerea la Pentium. Ei bine, înainte ca cd-urile să devină un standard, copierea şi transportul aplicaţiilor software complexe (vă daţi seama că vorbesc despre jocuri) se făcea cu ajutorul dischetelor. Erau acele dischete de 5.25 (nu sunt chiar aşa de în vârstă, să le fi „prins” şi pe cele 8 inchi), cu o capacitate de 360Kb (extinsă ulterior la 720 Kb şi chiar la 1.2Mb), ce îşi jucau cu stoicism rolul de cărăuşi.</p>
<p>(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-arhivele-despre-arhivatoare/">Ce sunt arhivele ? Despre arhivatoare</a> (1,175 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2010. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-arhivele-despre-arhivatoare/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-arhivele-despre-arhivatoare/#comments">8 comentarii</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/" title="Vizualizaţi toate articolele din GHIDURI ŞI TUTORIALE" rel="category tag">GHIDURI ŞI TUTORIALE</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-arhivele-despre-arhivatoare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>8</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ameninţări pe internet: reţelele de boţi</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/amenintari-pe-internet-retelele-de-boti/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/amenintari-pe-internet-retelele-de-boti/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 27 Feb 2010 12:12:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bogdan-Andrei</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ameninţări informatice]]></category>
		<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[PREZENTĂRI]]></category>
		<category><![CDATA[botmaster]]></category>
		<category><![CDATA[botnets]]></category>
		<category><![CDATA[reţele de boţi]]></category>
		<category><![CDATA[securitate]]></category>
		<category><![CDATA[Symantec]]></category>
		<category><![CDATA[video]]></category>
		<category><![CDATA[vineri e video]]></category>
		<category><![CDATA[zombi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=2694</guid>
		<description><![CDATA[<p>V-am obişnuit ca la sfârşitul săptămânii (de obicei în ziua de vineri) să prezint un scurt clip video, venit în compensaţia articolele stufoase şi prin care sper să aduc să aduc o pată de culoare, pe un blog altfel destul de tern. Aşa s-a născut ideea articolelor grupate în colecţia VINERI E VIDEO, o iniţiativă de care nu m-am dezis, însă căreia din păcate, nu i-am acordat atenţia cuvenită.</p>
<p>Încerc să revin la vechile obiceiuri (a nu se citi năravuri) şi vă propun un video realizat de Symantec, dedicat unei categorii de ameninţări care poate afecta orice sistem conectat la internet, şi anume reţelele de boţi&#62; (eng. botnets).</p>
<p>Nu este pentru prima dată când acest termen apare într-un articol pe blogul Stefa Media, iar dacă vă mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/02/retele-de-boti-botnets.jpg" ><img class="alignleft size-full wp-image-2695" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/02/retele-de-boti-botnets.jpg" alt="retele de boti botnets" width="225" height="300" /></a>V-am obişnuit ca la sfârşitul săptămânii (de obicei în ziua de vineri) să prezint un scurt clip video, venit în compensaţia articolele stufoase şi prin care sper să aduc să aduc o pată de culoare, pe un blog altfel destul de tern. Aşa s-a născut ideea articolelor grupate în colecţia <a href="http://www.stefamedia.ro/tag/vineri-e-video/" class="liinternal"><strong>VINERI E VIDEO</strong></a>, o iniţiativă de care nu m-am dezis, însă căreia din păcate, nu i-am acordat atenţia cuvenită.</p>
<p>Încerc să revin la vechile obiceiuri (a nu se citi năravuri) şi vă propun un video realizat de Symantec, dedicat unei categorii de ameninţări care poate afecta orice sistem conectat la internet, şi anume <strong>reţelele de boţi</strong>&gt; (eng. <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Botnet" rel="nofollow" class="liwikipedia">botnets</a>).</p>
<p>Nu este pentru prima dată când acest termen apare într-un articol pe <a href="http://www.stefamedia.ro/" class="liinternal"><strong>blogul Stefa Media</strong></a>, iar dacă vă mai aduceţi aminte, cu aproximativ un an în urmă, explicam (destul de succint, ce-i drept) că un bot nu este nimic altceva decât un <strong>calculator controlat ilegal de la distanţă</strong>.</p>
<p>Mai multe astfel de calculatoare, formează o reţea de boţi (botnet) ce este folosită îndeosebi pentru activităţi infracţionale: atacuri de tip <a href="http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_67/Atacuri/DDOS.html" rel="nofollow" class="liexternal">DDoS</a> (mulţumesc @bcman), trimiterea de mesaje nesolicitate / SPAM, tentative de phishing, răspândirea unor aplicaţii de tip keylogger, şi nu numai.</p>
<p>Vă las să urmăriţi filmuleţul, apoi revenim la discuţia despre despre boţi şi botnets.</p>
<p>(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/amenintari-pe-internet-retelele-de-boti/">Ameninţări pe internet: reţelele de boţi</a> (715 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2010. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/amenintari-pe-internet-retelele-de-boti/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/amenintari-pe-internet-retelele-de-boti/#comments">10 comentarii</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/securitate-si-intimitate/amenintari-informatice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Ameninţări informatice" rel="category tag">Ameninţări informatice</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/prezentari/" title="Vizualizaţi toate articolele din PREZENTĂRI" rel="category tag">PREZENTĂRI</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/amenintari-pe-internet-retelele-de-boti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>10</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Despre hardware keylogger şi tastatura virtuală</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/despre-hardware-keylogger-si-tastatura-virtuala/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/despre-hardware-keylogger-si-tastatura-virtuala/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 19 Feb 2010 11:23:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bogdan-Andrei</dc:creator>
				<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[SECURITATE ŞI INTIMITATE]]></category>
		<category><![CDATA[Soluţii de securitate]]></category>
		<category><![CDATA[hardware keyloggers]]></category>
		<category><![CDATA[tastatura virtuală]]></category>
		<category><![CDATA[tastatură]]></category>
		<category><![CDATA[Windows XP]]></category>
		<category><![CDATA[wired]]></category>
		<category><![CDATA[wireless]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=2650</guid>
		<description><![CDATA[<p>Articol de azi este dedicat unei categorii aparte de dispozitive, aşa numitele „hardware keyloggers”, o ameninţare mult mai serioasă decât viruşii sau troienii care sâcâie în mod obişnuit.</p>
<p>Subiectul nu se numără printre preferatele mele, iar dată fiind sensibilitatea informaţiilor, am ezitat, gândindu-mă dacă un asemenea material n-ar face cumva mai mult rău decât bine. Ştiţi ce se spune despre drumul spre iad, nu ?! Sunt împotriva folosirii acestor dispozitive, iar ultimul lucru pe care l-aş dori, ar fi să vă dau „idei”. Departe de mine acest gând. Şi totuşi, ce m-a determinat să abordez acest subiect ?!</p>
<p>Am constatat cu surprindere că acest gen de periferice, hardware keyloggers, sau dacă acceptaţi o traducere aproximativă: echipamente de monitorizare a semnalelor trimise de la tastatură, pot fi achiziţionate [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/02/succesiunea-tastatura-keylogger-sistem.jpg" ><img class="alignleft size-full wp-image-2653" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2010/02/succesiunea-tastatura-keylogger-sistem.jpg" alt="succesiunea tastatura keylogger sistem" width="300" height="200" /></a>Articol de azi este dedicat unei categorii aparte de dispozitive, aşa numitele „<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Hardware_keylogger" rel="nofollow" class="liwikipedia">hardware keyloggers</a>”, o ameninţare mult mai serioasă decât viruşii sau troienii care sâcâie în mod obişnuit.</p>
<p>Subiectul nu se numără printre preferatele mele, iar dată fiind sensibilitatea informaţiilor, am ezitat, gândindu-mă dacă un asemenea material n-ar face cumva mai mult rău decât bine. Ştiţi ce se spune despre drumul spre iad, nu ?! Sunt împotriva folosirii acestor dispozitive, iar ultimul lucru pe care l-aş dori, ar fi să vă dau „idei”. Departe de mine acest gând. Şi totuşi, ce m-a determinat să abordez acest subiect ?!</p>
<p>Am constatat cu surprindere că acest gen de periferice, hardware keyloggers, sau dacă acceptaţi o traducere aproximativă: echipamente de monitorizare a semnalelor trimise de la tastatură, pot fi achiziţionate de pe internet, la preţuri modice. Dealtfel, nu cred că v-ar surprinde să aflaţi că sunt firme care îşi supraveghează angajaţii în acest mod, însă de aici şi până ca vecinul, şeful sau vreun „prieten” să vă plombeze calculatorul, nu este decât un singur pas.<br />
(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/despre-hardware-keylogger-si-tastatura-virtuala/">Despre hardware keylogger şi tastatura virtuală</a> (867 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2010. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/despre-hardware-keylogger-si-tastatura-virtuala/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/despre-hardware-keylogger-si-tastatura-virtuala/#comments">17 comentarii</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/securitate-si-intimitate/" title="Vizualizaţi toate articolele din SECURITATE ŞI INTIMITATE" rel="category tag">SECURITATE ŞI INTIMITATE</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/securitate-si-intimitate/solutii-de-securitate/" title="Vizualizaţi toate articolele din Soluţii de securitate" rel="category tag">Soluţii de securitate</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/despre-hardware-keylogger-si-tastatura-virtuala/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>17</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce sunt sistemele de numeraţie şi despre sistemul zecimal</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-sistemele-de-numeratie-si-despre-sistemul-zecimal/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-sistemele-de-numeratie-si-despre-sistemul-zecimal/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 02 Dec 2009 13:26:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bogdan-Andrei</dc:creator>
				<category><![CDATA[GHIDURI ŞI TUTORIALE]]></category>
		<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[aritmetică]]></category>
		<category><![CDATA[baza 10]]></category>
		<category><![CDATA[baza zece]]></category>
		<category><![CDATA[kilobit]]></category>
		<category><![CDATA[numărul]]></category>
		<category><![CDATA[sistemele de numeraţie]]></category>
		<category><![CDATA[sistemul binar]]></category>
		<category><![CDATA[Sistemul Internaţional al Unităţilor]]></category>
		<category><![CDATA[sistemul zecimal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=2376</guid>
		<description><![CDATA[<p>Spuneam că urmează o uşoară reprofilare a acestui blog, unde articolele de prezentare vor fi dublate, dacă nu chiar triplate, de materiale teoretice. Intenţia nu este una nouă, iar cei care mă urmăresc de ceva vreme, sunt sigur că au observat pasajele specifice de „dădăceală”, unde explicam ce înseamnă anumite acronime, formulări, proprietăţi ale termenilor, ş.a.m.d.</p>
<p>Exista însă riscul ca aceste explicaţii să nu fie suficient de precise, sau de clar conturate încât să-şi atingă scopul, sau chiar din contră, să păcătuiesc prin repetarea obsesivă a unor lucruri cunoscute, ceea ce ar duce la scăderea interesului din partea cititorilor.</p>
<p>Cum ar fi ca de fiecare dată când vorbesc despre RSS, să vin cu aceleaşi explicaţii ? Şi acelaşi mod de prezentare&#8230; că doar nu m-a lovit fulgerul [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Spuneam că urmează <strong>o uşoară reprofilare a acestui blog, unde articolele de prezentare vor fi dublate, dacă nu chiar triplate, de materiale teoretice</strong>. Intenţia nu este una nouă, iar cei care mă urmăresc de ceva vreme, sunt sigur că au observat pasajele specifice de „dădăceală”, unde explicam ce înseamnă anumite acronime, formulări, proprietăţi ale termenilor, ş.a.m.d.</p>
<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2009/12/sistemul-zecimal-10.png" ><img class="alignleft size-full wp-image-3780" title="sistemul-zecimal-10" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2009/12/sistemul-zecimal-10.png" alt="sistemul zecimal 10" width="200" height="200" /></a>Exista însă riscul ca aceste explicaţii să nu fie suficient de precise, sau de clar conturate încât să-şi atingă scopul, sau chiar din contră, să păcătuiesc prin repetarea obsesivă a unor lucruri cunoscute, ceea ce ar duce la scăderea interesului din partea cititorilor.</p>
<p>Cum ar fi ca de fiecare dată când vorbesc despre RSS, să vin cu aceleaşi explicaţii ? Şi acelaşi mod de prezentare&#8230; că doar nu m-a lovit fulgerul ca pe George Malley, să descopăr puteri nebănuite.</p>
<p>Cu toate că nu este prima dată, mă văd nevoit să repet că ÎNCERC, DAR NU GARANTEZ valoarea de adevăr a tuturor informaţiilor de pe acest blog şi NU EXCLUD faptul că mai fac şi greşeli. Uneori le observaţi, alteori le descopăr accidental cu prilejul vreunei revizii, însă întotdeauna am încercat să mă corectez, că doar: errare humanum est, sed perseverare diabolicum. <strong>CEA MAI SIGURĂ SURSĂ DE INFORMARE</strong> nu este blogul (indiferent de proprietar sau de pretenţii)&#8230; şi nici Wikipedia (surpriză !), ci <strong>CĂRŢILE, MANUALE</strong> sau <strong>DOCUMENTAŢIA OFICIALĂ</strong>.</p>
<p>Iar acestea fiind spuse, trecem la subiectul articolului de azi, un periplu prin ce înseamnă sistemele de numeraţie, câteva cuvinte despre sistemul zecimal, pentru ca mai apoi să vorbesc despre sistemul binar, bit, bait, kilobit şi kilobait.</p>
<p>(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-sistemele-de-numeratie-si-despre-sistemul-zecimal/">Ce sunt sistemele de numeraţie şi despre sistemul zecimal</a> (770 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2009. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-sistemele-de-numeratie-si-despre-sistemul-zecimal/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-sistemele-de-numeratie-si-despre-sistemul-zecimal/#comments">1 comentariu</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/" title="Vizualizaţi toate articolele din GHIDURI ŞI TUTORIALE" rel="category tag">GHIDURI ŞI TUTORIALE</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-sistemele-de-numeratie-si-despre-sistemul-zecimal/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce sunt parolele şi cum ar trebui să arate o parolă sigură</title>
		<link>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-parolele-si-cum-ar-trebui-sa-arate-o-parola-sigura/</link>
		<comments>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-parolele-si-cum-ar-trebui-sa-arate-o-parola-sigura/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 08 Oct 2009 22:49:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bogdan-Andrei</dc:creator>
				<category><![CDATA[Materiale teoretice]]></category>
		<category><![CDATA[Parolare şi criptare]]></category>
		<category><![CDATA[PREZENTĂRI]]></category>
		<category><![CDATA[SECURITATE ŞI INTIMITATE]]></category>
		<category><![CDATA[cuvânt secret]]></category>
		<category><![CDATA[frază parolă]]></category>
		<category><![CDATA[KeePass Password Safe]]></category>
		<category><![CDATA[parolă]]></category>
		<category><![CDATA[parolă sigură]]></category>
		<category><![CDATA[passphrase]]></category>
		<category><![CDATA[password]]></category>
		<category><![CDATA[PC Tools Password Generator]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stefamedia.ro/?p=2163</guid>
		<description><![CDATA[<p> După ce am aflat de curând despre listele cu parole ce-au ajuns să circule pe internet şi v-am prezentat reacţiile unora dintre personajele implicate, am zis că pentru azi ar fi bine să vedem ce anume reprezintă o parolă şi care sunt cele mai sigure modalităţi de a alege şi de a stoca o parolă.</p>
<p>Şi nu vorbesc întâmplător de acest clivaj. Alegerea unei parole şi păstrarea ei în siguranţă reprezintă două lucruri diferite. Nu este suficient să avem o parolă sigură (o să vedem imediat ce presupune acest lucru), dacă nu suntem capabil să o protejăm de privirile indiscrete.</p>
Ce este o parolă ?
<p>Din nefericire „Dicţionarul Explicativ al limbii Române”, nu ne ajută foarte mult, iar singura definiţie care ar putea fi considerată acceptabilă pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2009/10/parola-sigura-din-litere.jpg" ><img class="alignleft size-full wp-image-2190" title="parola-sigura-din-litere" src="http://www.stefamedia.ro/wp-content/uploads/2009/10/parola-sigura-din-litere.jpg" alt="parola-sigura-din-litere" width="200" height="200" /></a> După ce am aflat de curând despre <strong>listele cu parole</strong> ce-au ajuns să circule pe internet şi v-am prezentat reacţiile unora dintre personajele implicate, am zis că pentru azi ar fi bine să vedem ce anume reprezintă o parolă şi care sunt cele mai sigure modalităţi de a alege şi de a stoca o parolă.</p>
<p>Şi nu vorbesc întâmplător de acest clivaj. Alegerea unei parole şi păstrarea ei în siguranţă reprezintă două lucruri diferite. Nu este suficient să avem o parolă sigură (o să vedem imediat ce presupune acest lucru), dacă nu suntem capabil să o protejăm de privirile indiscrete.</p>
<h3>Ce este o parolă ?</h3>
<p>Din nefericire <strong>„Dicţionarul Explicativ al limbii Române”</strong>, nu ne ajută foarte mult, iar singura definiţie care ar putea fi considerată acceptabilă pentru parolă este: <strong>„cuvânt secret sau formulă secretă de recunoaştere”</strong>.</p>
<p>Mai bine decât deloc, dar hai să particularizăm. Şi plecăm de la elementele descriptive. Cuvânt sau formulă secretă ?! Păi ce implică acest lucru ? Un şir de caractere. Ce fel de caractere ? Litere, cifre, semne, spaţii. Şi ce scop are acest cuvânt ? De recunoaştere sau de autentificare.</p>
<p>Să le spunem cap la cap:</p>
<blockquote><p><strong>„Parola reprezintă un şir de caractere (litere, cifre, semne, spaţii) prin intermediul căruia, o persoană (sau organizaţie) îşi certifică identitatea şi dreptul de a accesa anumite resurse.”</strong></p></blockquote>
<p>(...)<br/>Citeşte integral articolul <a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-parolele-si-cum-ar-trebui-sa-arate-o-parola-sigura/">Ce sunt parolele şi cum ar trebui să arate o parolă sigură</a> (1,965 cuvinte)</p>
<hr />
<p><small>Copyright © <a href="http://www.stefamedia.ro">Stefa Media. Comunicare şi Relaţii Publice</a>, 2009. |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-parolele-si-cum-ar-trebui-sa-arate-o-parola-sigura/">Permalink</a> |
<a href="http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-parolele-si-cum-ar-trebui-sa-arate-o-parola-sigura/#comments">28 comentarii</a>
<br/>
Articol din categoria: <a href="http://www.stefamedia.ro/category/ghiduri-si-tutoriale/materiale-teoretice/" title="Vizualizaţi toate articolele din Materiale teoretice" rel="category tag">Materiale teoretice</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/securitate-si-intimitate/parolare-si-criptare/" title="Vizualizaţi toate articolele din Parolare şi criptare" rel="category tag">Parolare şi criptare</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/prezentari/" title="Vizualizaţi toate articolele din PREZENTĂRI" rel="category tag">PREZENTĂRI</a>, <a href="http://www.stefamedia.ro/category/securitate-si-intimitate/" title="Vizualizaţi toate articolele din SECURITATE ŞI INTIMITATE" rel="category tag">SECURITATE ŞI INTIMITATE</a><br/>
</small></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stefamedia.ro/ce-sunt-parolele-si-cum-ar-trebui-sa-arate-o-parola-sigura/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>28</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

