Afişarea extensiilor cunoscute în Windows

Bine v-am regăsit. Înainte de a trece la subiectul articolului, în speţă: afişarea extensiilor cunoscute în Windows, trebuie să fac un anunţ legat de blogul Stefa Media.

Vor fi câteva schimbări legate hosting (planuri, conturi, domenii) şi pot să apară probleme. E-n regulă. N-am murit. Blogul nu se închide (vă anunţ din timp, dacă ne pregătim de priveghi), însă trebuie să înţelegeţi că sunt anumite costuri, ce nu se rezolvă de la sine. Iau foarte serios în calcul, relansarea acestui blog pe un nou domeniu şi într-o formulă schimbată, una care să-mi permită pe viitor abordarea unui plan de monetizare.

Revenind la articol, el îşi găseşte obârşia într-un scurt schimb de idei avute pe marginea afişării extensiilor, în condiţiile în care sistemul de operare Windows, indiferent de versiune, vine cu extensiile „default” neafişate.”

Ce sunt extensiile de fişiere ?

Utilizatorii care au trăit zile de glorie ale sistemului de operare MS-DOS, sau îşi mai amintesc primele lecţii de informatică, probabil că pot sări liniştiţi peste următoarele paragrafe, asta chiar dacă din motive care ţin de timp (al meu) şi spaţiu (pe blog), explicaţiilor vor fi ceva mai simpliste. Dar înainte de vedea ce este o extensie, trebuie să ne lămurim asupra FIŞIERELOR.

Un fişier reprezintă o colecţie arbitrară de date, stocată pe un dispozitiv special (cel mai probabil un hard disk) şi unde se regăsesc câteva elemente definitorii, precum NUME şi MĂRIME.

Mărimea fişierului este întotdeauna o cantitate de date bine definită şi ea se măsoară în baiţi („B”) sau octeţi („O”) împreună cu multiplii lor, ca de ex. kB, MB, TB. Aici se face şi o confuzie de care unii profită din plin, kilobaiţi (eng. kilobytes), respectiv kilobiţi (eng. kilobits) şi am minte, viteza de promisă de unii furnizori de servicii internet.

Aici e completare (faţă de prima variantă a acestui articol), unde am făcut o greşeală prin omisiune, uitând să precizez că reprezentarea (şi vă rog să fiţi atenţi, fiindcă am proprietatea termenilor) unui kilobit (prescurtat kbit) ca fiind 1000 de biţi, s-a făcut în baza Sistemului Internaţional de Unităţi (SI). Nu săriţi cu paru’. Consultaţi lista prefixelor binare şi veţi vedea că în telecomunicaţii, sau în branşa producătorilor de soluţii de stocare, se folosesc tot mărimile internaţionale. Dar până la sfârşitul acestui an, vom avea un articol despre biţi, baiţi, kilobiţi, kilobaiţi, ş.a.m.d.

În afară de mărime, am mai menţionat un element: numele. Ei bine, acesta este format (de cele mai multe ori) din DENUMIREA PROPRIU-ZISĂ (iniţial aceasta era limitată la 8 caractere) şi EXTENSIA CARACTERISTICĂ.

Un exemplu tipic în acea perioadă erau fişierele readme.txt (readme ~ denumirea, txt ~ extensia), unde acest sufix (TXT în cazul de faţă), juca un rol crucial în identificarea tipului de fişier. Formatul standard era denumire.extensie, cu menţiune că în „denumire” este permisă folosirea semnelor, inclusiv a punctului. Cei mai mulţi, se familiarizaseră cu sistemul sistemul 8+3.

Odată cu introducerea Windows-ului 95 şi trecerea de la sistemul de operare bazat pe linia-comandă, la cel cu interfaţă grafică, utilizatorilor li s-au mai afişat cele mai populare extensii, recunoaşterea acestora făcându-se, din start, de către sistem. A fost un pas firesc, de degrevare a utilizatorului de sarcina de recunoaştere bazată pe detalii tehnice, către o alegere intuitivă, bazată pe pictograme. În funcţie de tipul pictogramei se poate verifica şi cărui program îi este asociat respectivul fişier („cu ce se deschide”, dacă acceptaţi o exprimare mai plastică) şi puteţi opta pentru folosirea altei aplicaţii decât cea desemnată. De exemplu, fişierul de care v-am vorbit anterior, readme.txt poate fi deschis atât cu „Notepad” (standard), cât şi cu „Writer”, „Wordpad” sau un alt program disponibil (de genul „Notepad ++”).

Din acest moment, utilizatorilor le-a fost mult mai uşor să descifreze CE TIP DE FIŞIER au în faţă, că e vorba de o poză (*.JPG, *.GIF, *.PNG), un document în format *.DOC, *.ODT, *.TXT sau *.PDF, un film în format *.AVI, un *.MP3, ş.a.m.d. şi foarte puţini au fost aceia care au mai păstrat afişarea extensiilor cunoscute. Ajutorul oferit de către noul sistem de operare a fost imens, dar ce s-a dat cu o mână, s-a luat cu două… sau în loc de o singură extensie, putem avea surpriza să găsim mai multe.

O altă modificare, faţă de perioada MS-DOS a fost creşterea denumirii admise a unui fişier, la maxim 255 de caractere alfanumerice (dar şi speciale), şi vă daţi seama că din acel moment, citirea corectă denumirii unui fişier a devenit a devenit mai anevoioasă.

Extensiile duble şi primii viruşi

Primul virus care-mi vine în minte, când mă gândesc la extensii duble este Anna Kournikova. Era prin 2001 şi am văzut un mesaj „Hi: Check This!”, cu o „poză” ataşată „AnnaKournikova.jpg.vbs”. Din fericire, nefiind nici fan Anna Kournikova, plus că Windows-ul meu (98 la acea dată), era setat să arate extensiile şi am evitat să lansez în execuţie un troian (script în Visual Basic), care s-ar fi propagat rapid către toate adresele disponibile din Outlook.

Un an mai devreme, ILOVEYOU făcuse câteva sute de mii de victime şi o pagubă estimată la 5.5 miliarde de dolari. Şi în acest caz., tot extensiile duble au fost problema, dublată (dacă îmi permiteţi jocul de cuvinte) de curiozitatea de nestăvilit a utilizatorilor care nu puteau abţine, să deschidă fişierul (doar aparent în format text): „LOVE-LETTER-FOR-YOU.TXT.vbs”.

Iar exemplele ar puteau continua. Ce vreau însă să înţelegeţi, este că cea mai eficientă soluţie antivirus este comportamentul preventiv al utilizatorului, însă pentru ca acesta să decidă în cunoştinţă de cauză, trebuie să fie corect informat. Afişarea extensiilor, chiar şi a celor „cunoscute”, este un prim pas necesar în vederea obţinerii unei informări corecte. Şă trecem la treabă.

Afişarea extensiilor cunoscute în Windows ME, Windows 2000 sau Windows XP

1. Dublu-click pe pictograma „My Computer”;
2. Tools – Folder Options;
3. Click stânga pe tab-ul „View” (al doilea, din lista de patru);
4. Derulaţi caseta de dialog şi DEBIFAŢI „Hide extensions for known file types”. Eu am optat şi pentru afişarea fişierelor ascunse, alegând „Show hidden files or folders”, în loc de alegerea standard „Do not show hidden files or folders”.

1. Click stânga pe butonul „OK”;
2. Închideţi fereastra „My Computer”;

1. Click stânga pe butonul de START – Control Panel, respectiv / START – Settings – Control Panel (dacă sunteţi adepţii meniului clasic);
2. Click stânga pe butonul „Classic View”;
3. Dublu-click pe pictograma „Folder Options”;
4. Click stânga pe tab-ul „View” (al doilea, din lista de trei);
5. Derulaţi caseta de dialog, unde DEBIFAŢI „Hide extensions for known file types” şi, după cum v-am obişnuit: „Show hidden files or folders”, în loc de „Do not show hidden files or folders”.

1. Click stânga pe „Apply”, apoi „OK”.
2. Închideţi fereastra „Control Panel”.

Afişarea extensiilor cunoscute în Windows 7

1. Click stânga pe butonul de START – Control Panel;
2. Click stânga pe butonul „Folder Options”;
3. Click stânga pe tab-ul „View” (al doilea, din lista de trei);
4. DEBIFAŢI „Hide extensions for known file types”. Dacă ştiţi să sunteţi predispuşi la „accidente”, în sensul fişierelor şterse accidental, pentru mai multă siguranţă, puteţi menţine setarea standard „Do not show hidden files, folders, or drives”.

1. Click stânga pe „Apply”, apoi „OK”.
2. Închideţi fereastra „Control Panel”.

În loc de încheiere…

Vă spun că afişarea extensiilor nu trebuie privită ca un moft, ci mai degrabă ca un prim pas pentru evitarea pericolului reprezentat de extensiile duble şi spre asigurarea unor condiţii normale de lucru. Nu putem continua să dăm click-uri în neştire, pe orice link sau ataşament de mesaj, sperând că antivirusul ne va proteja. Asta e cea mai mare greşeală celor care vând sau recomandă diferite soluţii de securitate, ce (teoretic) îi scutesc pe utilizatori de orice decizie.

Un al aspect ce vreau să rămână foarte clar stabilit se referă la metoda sau paşii de urmat, prezentaţi în acest articol, dar şi în altele. NU ştiu dacă modalitatea aleasă este cea mai simplă, mai eficientă, însă e cea care a funcţionat în cazul meu şi ORICE tutorial de pe acest site se bazează pe experienţa reală.

P.S. N-aş putea să închei fără să urez LA MULŢI ANI ! Tuturor vizitatorilor ce poată nume de Andrei, Andreea & Co. Să fiţi sănătoşi, norocoşi şi să ne vedem mai des, atât pe acest blog, cât şi pe altele.

Materiale bibliografice:

• http://en.wikipedia.org/wiki/Kilobits
• http://en.wikipedia.org/wiki/Kilobyte
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier
• http://en.wikipedia.org/wiki/Anna_Kournikova_%28computer_virus%29
• http://en.wikipedia.org/wiki/ILOVEYOU

Articole corelate pe stefamedia.ro:

• Actualizarea KB2286198… şi pentru Windows XP SP2
• Încetează suportul tehnic pentru Windows 2000 şi Windows XP SP2
• Windows XP în limba română
• Diacritice româneşti corecte în Windows XP